Nunta de la Monte Carlo promite să fie mai opulentă şi mai spectaculoasă decât cea de la Londra. Costurile organizării nu au fost dezvăluite de nici una dintre cele două case regale, însă prinţul Albert i-a adus în principat pe The Eagles şi Jean Michel Jarre. Numărul invitaţilor este însă mai mare în Monaco (4.350 de invitati fata de 1.900). La fel, meniul promite să fie mai bogat la Monte Carlo, pentru el lucrând 60 de bucătari celebri. Durata festivităţilor va fi şi ea mai lungă, anunţându-se o nuntă de două zile. Meciul nunţilor, cum îl numeşte Le Figaro, poate fi însă decis de rochia lui Charlene, care este concepută de Giorgio Armani.
Având între ei o diferenţă de 20 de ani – Albert este născut pe 14 martie 1958, Charlene este născută pe 25 ianuarie 1978 -, viitorii soţi, care s-au cunoscut în 2000, s-au revăzut în 2005 şi au stat destul de mult timp împreună până la logodna lor, în 2010, au declarat că au acelaşi obiectiv: „să întemeieze un cămin” şi „să aibă cât de curând un copil”.
Evenimentul este umbrit de zvonul unei despărţiri a celor doi. Presa franceză relata, marţi, că Charlene ar fi încercat să plece în Africa de Sud, din motive care ţin de viaţa personală a printului Albert, şi că ar fi fost oprită de poliţie pe aeroportul din Nisa. Palatul princiar a negat însă aceste zvonuri.
Desigur, viaţa amoroasă a prinţului poate da naştere unor asemenea speculaţii. Prinţul Albert are doi copii pe care i-a recunoscut oficial, din relaţii pasagere – Jazmin Grace, în vârstă de 19 ani, a cărei mamă este o fostă chelneriţă americană, şi Alexandre, în vârstă de 7 ani, cu o fostă stewardesă franceză originară din Togo -, însă, potrivit regulilor de succesiune ale principatului catolic de pe Riviera Franceză, doar copiii născuţi în cadrul căsătoriei pot moşteni tronul.
Căsătoria civilă are loc vineri, în Sala Tronului din Palatul Princiar. Căsătoria religioasă are loc sâmbătă, în Curtea de Onoare a Palatului Princiar. La această ceremonie vor participa şefii de stat şi capetele încoronate.
Vor participa la eveniment Prinţul Charles şi sotia sa, ducesa de Cornwall, regele Carl Gustaf al Suediei, preşedintele Nicolas Sarkozy, preşedintele Libanului, preşedinta Iralandei, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Automobilism Jean Todt, preşedintele CIO Jacques Rogge. Invitaţia va fi onorată şi de Nadia Comăneci.
Vor fi prezenţi şi principesa Margareta şi principele Radu. Alteţele lor vor lua parte, vineri, la recepţia de primire a înalţilor oaspeţi, găzduită de Jose Badia, ministrul de Externe al Guvernului monegasc, apoi sâmbătă, la un prânz privat, găzduit de Michel Roger, prim-ministru al Guvernului monegasc, la ceremonia religioasă, în curtea mare a Palatului princiar, şi la dineul oficial şi la balul ce vor avea loc la Opera Garnier, iar duminică – la un mic-dejun în familie, la Palatul princiar.
Preşedintele Traian Basescu a fost invitat. Fără a fi întrebat, acesta a declarat la o emisiune televizată: „Ca să nu aibă nimeni dubii şi să mă trezesc cu atacuri. Se căsătoreşte prinţul de Monaco, toţi şefii de stat sunt invitaţi. Nu mă duc, o să meargă cineva cu un cadou: o ceramică a unui artist plastic.” În schimb, vor participa la ceremonii prince Paul şi princess Lia, sotia sa, al căror copil a fost botezat de familia Băsescu.
Prinţul a comandat 200 de automobile de lux BMW pentru transportul invitaţilor şi l-a plătit pe cel mai cunoscut maestru al artificiilor din Franţa pentru a realiza „o opera de foc” deasupra principatului. Meniul a fost conceput de cel mai cunoscut bucătar francez, Alain Ducasse.
Nunta a început chiar de joi seara, printr-un concert Eagles. Concertul este cadoul pe care viitorul cuplu princiar îl face monegascilor. A urmat apoi un concert grandios al lui Jean Michel Jarre, primul pe care artistul l-a avut pe coasta Mediteranei. Şi jurnaliştii prezenţi în principat au fost răsfăţaţi printr-o serată dedicată lor, joi, pe plaja hotelului Meridien.
Printesa Charlene-din Zimbabwe la Monte Carlo
Viitoarea prinţesă are origini mult mai modeste decât Kate Middleton, actuala ducesă de Cambridge. Născută în Rhodesia (astăzi în Zimbabwe), ea este fiica cea mare din cei trei copii ai unei familii de clasă medie. A învăţat să înoate la vârsta de trei ani, şi, la vârsta de 10 ani, familia ei s-a mutat în Benoni, o suburbie a oraşului Johannesburg din Africa de Sud, devenind cetăţeni ai acestei ţări. Copilăria şi cariera de sportivă înotătoare, care s-a încheiat în 2007 din cauza unei accidentări, au făcut din ea o femeie capabilă să se adapteze unor circumstanţe şi unei anumite discipline, aşa cum ea mărturiseşte.
Dragostea comună pentru sport este cea care a favorizat întâlnirea dintre principe şi campioana la nataţie sud-africană, în 2000, cu ocazia unui concurs organizat la Monaco. Albert prezida competiţia. El a remarcat-o pe frumoasa blondă, a invitat-o la cină şi a sedus-o cu şarmul său natural, spune fosta sportivă. Cei doi s-au reîntâlnit însă abia după cinci ani, după ce Charlene i-a scris cu ocazia decesului principelui Rainier al III-lea, tatăl lui Albert.
În 2006, cei doi iubiţi s-au afişat pentru prima oară în public împreună, în timpul ceremoniei Jocurilor Olimpice de la Torino.
De atunci, viitoarea prinţesă, ale cărei calităţi principale sunt, potrivit lui Albert, „sensibilitatea”, „umorul” şi o „insaţiabilă curiozitate”, şi-a învăţat rolul, apărând regulat, oarecum în spatele principelui, până la logodnă.
Prinţul Albert-garantul unor privilegii cu o istorie de şapte secole
Aflat în fruntea micului principat de Monaco din 2005, Albert încearcă să pozeze într-un şef de stat modern, mai accesibil decât tatăl său, autoritarul Rainier. Spre deosebire de tatăl său, Albert este un veritabil „copil al statului Monaco”, unde a fost educat. Totuşi, el a urmat o facultate – ştiinţe politice – în SUA.
Pentru cetăţenii din Monaco şi pentru conturile bancare, stabilitatea familiei princiare este esentiala. În lipsa unui moştenitor, influenţa Frantei va creşte considerabil. Un tratat conex celui de la Versailles, din 1918, stabilea că în absenţa unui moştenitor, principatul va reveni Franţei. În 2002, tratatul a fost modificat permiţând statului să-şi menţină suveranitatea. Rezidenţii monegasci nu plătesc impozit direct, cu excepţia francezilor şi americanilor. În 2009, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a retras Monaco de pe „lista gri a paradisurilor fiscale non-cooperante”.
Casa Grimaldi, care conduce principatul de peste sapte secole este protectoarea statutului special al acestei enclave din Franţa. Criza economică a lovit însă şi prosperul principat: echipa de fotbal AS Monaco a retrogradat în a doua ligă franceză, iar crupierii cazinourilor au intrat în grevă din cauza salariilor prea mici.
