În timp ce toți ochii stau ațintiți asupra Marii Britanii după referendumul pentru ieșirea din UE, în Italia se amplifica o criza mult mai gravă, favorizată într-o oarecare măsură de agitațiile de pe piețele financiare provocate de votul britanic.
Sistemul bancar italian se clatină. Guvernul a încercat să se folosească de situația creată de Brexit pentru a-i convinge pe partenerii europeni să suspende regulile ce guvernează creditarea băncilor, pentru ca statul să poată injecta 40 de miliarde de dolari. Ulterior, suma a fost estimata la 150 de miliarde de dolari, necesare pentru ținerea băncilor pe linia de plutire. Guvernul a sugerat că va recurge și la un sprijin suplimentar provenit din fondurile de pensii. Băncile italiene au o povară de 360 de miliarde de euro constând în credite toxice, acordate unor clienți acum insolvabili. În plus, Italia are a doua cea mai mare datorie publică raportată la PIB (133%), după Grecia, însă mult mai mare în cifre absolute, iar creșterea economică a țării este mult prea lentă pentru a gestiona această povară.
Cel mai grav este însă că injecția de capital decisă de guernul de la Roma încalcă regulile europene. Premierul Matteo Renzi este hotărât să intervina cu fonduri publice pentru a susține băncile, iar aceasta contravine regulilor UE, care cer ca în asemenea situații să se recurgă la creditori și nu la banii contribuabililor. O purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a declarat deja că în cazul Italiei s-a făcut o excepție la finalul săptămânii trecute.
Marele semnal de alarmă ar trebui să fie în acest moment Italia, nu Marea Britanie. Guvernul Renzi a recurs la o intervenție care riscă să decridibilizeze noile reguli europene pentru sistemul bancar chiar la primul test la care sunt supuse.
Guvernul Renzi a refuzat să aplice soluțiile propuse de comisarul european pentru Concurență și a decis să acționeze de unul singur. ”Vrem să facem tot ce e necesar pentru a proteja băncile și nu excludem să acționăm unilateral, deși asta ar fi o varianta de ultim resort”, a declarat un oficial italian sub protecția anonimatului.
Cancelarul Angela Merkel a respins solicitarea Italiei ca regulile europene ce interzic ajutorul de stat pentru recapitalizarea băncilor să fie suspendate în acest caz. Premierul Renzi a avut o reacție tăioasă: ”Nu ne va ține nimeni lecții”.
Situația Italiei este complicată de referendumul constituțional din luna octombrie, prin care guvernul de centru-stânga dorește reducerea prerogativelor Senatului, în vederea unei mai mari stabilități guvernamentale. În cazul în care guvernul Renzi va pierde la acest referendum, analiștii avertizează că Italia va traversa o perioadă de haos politic și va intra din nou în recesiune. Este în interesul guvernului italian, dar și al UE, ca reforma constituțională să treacă și a treia economie a zonei euro să fie ferită de o criză.
Cazul Italiei arată că atunci când situația se agravează, totul se reduce la salvarea națională, nicidecum la regulile europene. Mai mult, în cazul în care Germania sau Bruxelles-ul ar deveni mult mai vocale în criticile lor la adresa Italiei, guvernul Renzi nu are decât să recurga la amenințarea cu propriul său referendum, cel din octombrie, pentru a-i reduce la tăcere pe criticii europeni.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.