O însorită toamnă muzicală

Concert dedicat FRANCOFONIEI, la Sala Radio! Astăzi, la ora 19.00, Orchestra de Cameră Radio vă invită la un concert dedicat FRANCOFONIEI, eveniment ce se va derula chiar în prima zi a Târgului Gaudeamus Radio România – ediţia a XXII-a, în contextul în care invitat de onoare al târgului în 2015 este GADIF – Grupul Ambasadelor, […]

O însorită toamnă muzicală

Concert dedicat FRANCOFONIEI, la Sala Radio! Astăzi, la ora 19.00, Orchestra de Cameră Radio vă invită la un concert dedicat FRANCOFONIEI, eveniment ce se va derula chiar în prima zi a Târgului Gaudeamus Radio România – ediţia a XXII-a, în contextul în care invitat de onoare al târgului în 2015 este GADIF – Grupul Ambasadelor, […]

Concert dedicat FRANCOFONIEI, la Sala Radio!

Astăzi, la ora 19.00, Orchestra de Cameră Radio vă invită la un concert dedicat FRANCOFONIEI, eveniment ce se va derula chiar în prima zi a Târgului Gaudeamus Radio România – ediţia a XXII-a, în contextul în care invitat de onoare al târgului în 2015 este GADIF – Grupul Ambasadelor, Delegaţiilor şi Instituţiilor Francofone din România. Concertul de la Sala Radio se va bucura de prezenţa la pupitrul dirijoral a muzicianului francez Olivier Robe, care şi-a urmat studiile muzicale la Conservatorul Superior din Paris şi la Essen, în Germania. Acesta a asigurat conducerea muzicală a unor ansambluri ca: orchestrele de cameră din Berlin, Amsterdam, orchestrele simfonice din Vaasa, Nürnberg, Dubrovnik, Kuopio, Moscova, Orchestra Giovanile Italiana etc. Printre proiectele viitoare ale dirijorului se numără colaborările cu Opera Naţională Română şi Filarmonica Moldova din Iaşi, Vaasa City Orchestra şi Kuopio Symphony Ochestra.

Invitată specială a serii este şi violonista de origine română Clara Cernat. Alături de pianistul şi compozitorul Thierry Huillet – partener de viaţă şi de scenă -, artista a susţinut concerte în Franţa, Spania, Anglia, Germania ş.a.

În concertul de la Sala Radio, veţi asculta celebra Baladă semnată de Ciprian Porumbescu – într-un nou aranjament pentru vioară şi orchestră ce îi aparţine lui Thierry Huillet.

Dirijorul Olivier Robe

Balada pentru vioară şi orchestră este una dintre puţinele compoziţii româneşti din secolul al XIX-lea care se bucură de o mare popularitate în lumea muzicală, fiind una dintre cele mai emoţionante partituri compuse vreodată de un compozitor român. Repertoriul serii va cuprinde, de asemenea, şi o partitură semnată de Thierry HuilletPreludio pentru orchestră, o compoziţie a lui Ravel (celebrul autor al Bolero-ului) – Tzigane, rapsodie de concert pentru vioară şi orchestră şi Simfonia nr. 6 în Do major, creaţie a lui Schubert.

Clara Cernat şi Thierry Huillet au fost aplaudaţi în ultimele stagiuni pe scene de concert prestigioase, ca Théâtre de la Monnaie – Bruxelles, National Center for Performing Arts – Beijing, Auditorio et Palau de la Musica – Barcelona, Teatro Coliseo şi Teatro Gran Rex – Buenos-Aires, Sala Pablo Casals – Tokyo, Salle Gaveau şi Théâtre du Chatelet – Paris ş.a.

Laureaţi ai unor premii internaţionale – cum ar fi Premiul I la Concursul Internaţional de Pian din Cleveland, SUA, pentru Thierry Huillet, şi Premiul I la Concursul Internaţional J. S. Bach (Paris) pentru Clara Cernat, cei doi artişti au fost apreciaţi şi în festivaluri internaţionale, ca Festivalul Suona Francese – Italia sau Festivalul Enescu – România.

Clara Cernat şi Thierry Huillet sunt profesori la Conservatorul Naţional Regional din Toulouse – Franţa şi sunt invitaţi să susţină cursuri de măiestrie şi să facă parte din juriul concursurilor de profil. Împreună desfăşoară o intensă activitate artistică, prezentând recitaluri în importante centre culturale, evenimente în care acordă o atenţie deosebită promovării partiturilor româneşti.

Partituri celebre la Ateneul Român

Dirijorul Horia Andreescu

Joi, 19 şi vineri, 20 noiembrie, la ora 19.00, sunteţi invitaţi la Concertul Orchestrei Filarmonicii „George Enescu”, sub bagheta dirijorului Horia Andreescu

Solist: Mihai Ungureanu

În program:

Piotr Ilici Ceaikovski – Uvertura fantezie „Romeo şi Julieta”

Dinu Lipatti – Trei dansuri simfonice pentru pian şi orchestră – p.a. din ciclul Lucrări concertante româneşti

Piotr Ilici Ceaikovski – Simfonia nr. 5

Sâmbătă, 21 noiembrie 2015, la ora 19.00, este programat Recitalul pianistului Viniciu Moroianu


Pianistul Viniciu Moroianu

În program:

Ludwig van Beethoven – Sonata în mi minor, op. 90

Aleksandr Scriabin – Nouă mazurci, op. 25

Bela Bartok – Colinde româneşti, Sz. 57

George Enescu – Sonata nr. 3, în Re major, op. 24

Duminică, 22 noiembrie, la orele 10.00 şi 12.00, o nouă întâlnire Clasic e Fantastic – Cum să înţelegem muzica. Tema, de această dată este Cum să înţelegem opera. Povestea flautului fermecat.

În distribuţie:

Tamino – Andrei Pleşca

ReginaNopţii – Irina Ionescu

Pamina – Mădălina Bourceanu

Papageno – Bogdan Podlovski

Papagena – Daniela Cârstea

Sarastro – Filip Panait

La pian: Alexandru Petrovici

Regia artistică: Anda Tăbăcaru Hogea

Comentează: Cristina Sârbu

Concert dedicat Centenarului Catedralei Arhiepiscopale Armene din Bucureşti

Martin Panteleev

Cu prilejul aniversării a 100 de ani de la inaugurarea Catedralei Arhiepiscopale Armene din Bucureşti, Orchestra Naţională Radio vă invită vineri, 20 noiembrie, la ora 19.00, la Sala Radio, la un concert derulat sub bagheta dirijorului bulgar Martin Panteleev – dirijor principal al Orchestrei Filarmonice din Sofia, dar şi dirijor invitat al Orchestrei Filarmonice din Cape Town (Africa de Sud). Pe lângă ipostaza sa de dirijor, artistul se remarcă şi ca un compozitor prolific, distins cu mai multe premii pentru lucrările sale.

Veţi ocazia să ascultaţi, în primă audiţie în România, una dintre partiturile semnate de muzicianul bulgar: Archetype (solo vioară: Virgil Zvorişteanu).

Dintr-un eveniment dedicat Armeniei nu putea lipsi celebrul compozitor Aram Haciaturian. În interpretarea violonistului Gabriel Croitoru, cel ce deţine dreptul de a cânta pe vioara de patrimoniu universal Guarneri, care a aparţinut lui Enescu – instrument aflat în patrimoniul Muzeului Naţional „George Enescu” -, veţi asculta Concertul în re minor pentru vioară şi orchestră semnat de Haciaturian. Lucrarea a fost compusă în 1940 şi a fost dedicată marelui violonist rus David Oistrakh, care a şi interpretat partitura solistică în premieră absolută de la Moscova, în toamna aceluiaşi an.

Seara se va încheia cu una dintre cele nouă simfonii semnate de Beethoven: Simfonia a VII-a în La major.

Concertul completează şirul de evenimente care au marcat aniversarea de un secol a lăcaşului de cult, dar şi hramul Catedralei „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”.

Noua Catedrală Arhiepiscopală Armeană din Bucureşti a fost sfinţită în 1915, anul în care a început Genocidul Armean pe teritoriul Imperiului Otoman, când armenii care au supravieţuit celor un milion şi jumătate de victime ale acestui prim genocid al secolului al XX-lea porneau în pribegie prin lume, o parte dintre ei găsind adăpost pe pământul ospitalier al României.

Construit de către ing. Grigore Cerkez în locul vechii biserici armene, pe baza planurilor realizate de arh. D. Maimarolu în stilul arhitectonic specific armean, noul edificiu a fost conceput după modelul Catedralei de la Ecimiadzin, sediul Catolicosului şi Patriarhului Suprem al Tuturor Armenilor, aflată la circa 20 de kilometri de capitala Erevan. Edificiul are şi puternice accente arhitecturale preluate de la Catedrala din Ani, „oraşul celor 1001 biserici”, fostă capitală medievală a regatului Armeniei.

Gabriel Croitoru

În Catedrala Arhiepiscopală Armeană din Bucureşti s-au recules şi s-au închinat şefi de stat din Armenia ultimelor două decenii, patriarhi şi alţi ierarhi armeni, dar şi numeroase personalităţi, precum H.Dj. Siruni, Krikor H. Zambaccian, William Saroyan, Aram Haciaturian, Charles Aznavour şi alţi reprezentanţi ai comunităţii şi ai Diasporei armene.

Dirijorul bulgar Martin Panteleev face parte dintr-o prestigioasă familie de muzicieni. Din anul 1999 este dirijor asociat al Orchestrei Naţiunilor, alături de care susţine numeroase concerte în toată lumea. A mai colaborat cu Orchestra de Cameră Concertgebouw, Orchestra Simfonică din Berlin, Orchestra Simfonică din Johannesburg, Orchestra Simfonică din Olanda, efectuând numeroase concerte în Asia, SUA şi Europa.

Violonistul Gabriel Croitoru se bucură de peste o mie de apariţii scenice. A evoluat ca solist în compania unor orchestre importante din întreaga lume, cum ar fi: London Royal Philharmonic, Orchestra de cameră Regina Sofia, orchestrele simfonice din Monte-Carlo, Salonic, Malaga, Sevilla, Cannes, Lyon ş.a. A fost aplaudat în recitaluri în: Franţa, Spania, Germania, Belgia, Olanda, Italia, China, SUA.

Festivalului Internaţional „Nopţi albe de acordeon”

Emy Dr[goi

În perioada 20-21 noiembrie se va desfăşura, la Teatrul Odeon, cea de-a IX-a ediţie a Festivalului Internaţional Nopţi albe de acordeon. La iniţiativa şi sub direcţia artistică a cunoscutului interpret Emy Drăgoi – considerat cel mai bun acordeonist de jazz al momentului şi deţinător al titlului de Artistul anului în Franţa, unde şi-a desăvârşit studiile muzicale -, festivalul a adus în România, încă de la prima ediţie, unii dintre cei mai prestigioşi muzicieni vocali şi instrumentali.

Actuala ediţie este dedicată unuia dintre genurile muzicale apreciate de interpretul Emy Drăgoi – Jazz Manouche -, publicului fiindu-i oferită şansa de a asista la un adevărat regal al unei muzici care seduce deopotrivă ascultătorul avizat, cât şi pe cel care îi aude, pentru prima oară, acordurile, prin amestecul de pasiune şi de tandreţe, de mândrie şi de modestie, de complexitate şi de tulburătoare simplitate care transpare din fiecare piesă.

Tenorul Virgil Profeanu

Pe scena teatrului vor urca, în cea dintâi seară a festivalului, cu începere de la ora 19.00, Camille Privat din Franţa, Tiziano Chiapelli – Italia, Bică Drăgoi şi Emi Ciobanu – România, cărora li se vor alătura Emy Drăgoi şi Virgil Profeanu. De asemenea, va susţine un recital Ghenadie Rotari din Republica Moldova, iar cu începere de la ora 22.00 este programat un Bal Musette, la restaurantul „La Bordei”.

În cea de-a doua seară de festival este programat, la Teatrul Odeon, la ora 19.00, Concertul Extraordinar Jazz Hot Club România, susţinut de Emy Drăgoi şi invitaţii săi: Adi Flautistul, Alex Man, Robert Cina, Laurenţiu Zmău, Marius Mihalache, 3D Pro’ etc.

Ca şi la precedentele ediţii, publicul va avea ocazia să vadă şi o inedită expoziţie de acordeoane, prin intermediul căreia se rescrie istoria apariţiei şi evoluţiei acestui fascinant instrument, pe care Emy Drăgoi l-a descoperit când avea doar trei ani, îndrăgostindu-se, pentru totdeauna, de tonalităţile sale unice, care-i permit să abordeze cele mai diverse genuri muzicale, să compună şi să realizeze surprinzătoare improvizaţii pe teme consacrate.

George Enescu: Muzica dincolo de timp

Fundaţia Calea Victoriei şi Teatrul Odeon vă aşteaptă joi, 19 noiembrie, la ora 19.30, la un nou eveniment din seria conferinţelor interactive Vorbe despre Muzică şi Muzicieni, desfăşurat la Sala Studio.

Vă veţi reîntâlni cu dirijorul Tiberiu Soare, care va povesti despre marele compozitor român George Enescu – Muzica dincolo de timp.

“George Enescu a fost cunoscut mai ales ca violonist şi mai puţin în postura sa de compozitor. Muzica lui poate fi caracterizată printr-un stil eclectic, însă este strâns legată de tradiţiile muzicale româneşti, deşi din 1946 George Enescu a plecat din ţară.

Marele nostru compozitor era caracterizat de un bun simţ şi de o modestie ieşită din comun, spre deosebire de alţi mari muzicieni, cum este, de exemplu, cazul lui Wagner.

Muzica lui Enescu este o muzică de reculegere, de rugăciune. Regăsim această stare profundă chiar şi în compoziţiile sale cu accente romantice. Putem vorbi, în cazul său, de o muzică din trecut, care are rădăcini în preistorie, cu sonorităţi bizantine şi influenţe din zona muzicii tradiţionale din Balcani.

Am putea să îl definim ca fiind un compozitor atemporal, deşi muzica sa se află în legătură cu muzica compusă în prima parte a secolului XX. Dincolo de elementul modern, muzica sa ar fi putut să fie scrisă în orice vreme. Nu găsim în creaţiile sale afectare sau artificialităţi, ci foarte multă onestitate.

Decorul în care putem plasa universul său imaginar este secolul lui Pericle, clasicismul elen, cu splendoarea insulelor greceşti, scăldate în soare.

Cel mai mare compozitor român, George Enescu, a realizat o sinteză de o incredibilă frumuseţe, a înglobal limbajul altor muzicieni, născând o muzică apolinică. Am putea vorbi despre o clasicizare a romantismului. Opera sa “Oedipe” este o capodoperă, o lucrare monumentală, despre care mulţi vorbesc dar pe care puţini o cunosc, o studiază şi o înţeleg cu adevărat”, afirmă Tiberiu Soare.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.