Rezumat: O celulă extremistă neonazistă, “Organizaţia Subversivă Naţional-Socialistă” (NSU), a acţionat nesingherită timp de 11 ani pe teritoriul Germaniei, având la activ 40 de victime din rândul străinilor emigranţi, potrivit datelor oficiale, respectiv 120, conform observatorilor independenţi. Oficiul pentru Apărarea Constituţiei din landul Turingia este în centrul unei anchete, existând indicii că informatorii ar fi fost avertizaţi cu privire la măsurile poliţieneşti, ceea ce a împiedicat neutralizarea extremiştilor xenofobi.
Celula teroristă era urmărită din anii ’90, dar documentele cuprinzând supravegherea au fost distruse.
Scandalul pune sub semnul întrebării însăşi existenţa viitoare a Oficiului Federal pentru Apărarea Constituţiei –BfV.
În scandalul legat de celula neonazistă “Organizaţia Subversivă Naţional-Socialistă” (NSU)au fost aduse critici severe la adresa serviciilor secrete germane, care sunt acuzate că au comis greşeli grave în cursul investigaţiei seriei de atentate comise de trei terorişti la Zwickau, care au reuşit să se sustragă urmăririi, iar doi s-au sinucis.
Drept urmare, la începutul acestei luni (2 iulie, 2012), ministrul federal de Interne al Germaniei, Hans-Peter Friedrich, a acceptat cererea de demisie a preşedintelui Oficiului Federal pentru Apărarea Constituţiei (BfV), Heinz Fromm. El şi-a înaintat demisia în urma erorilor comise în cursul investigaţiilor împotriva celulei neonaziste “Organizaţia Subversivă Naţional-Socialistă” – NSU.
Peste două zile, din aceleaşi motive a fost demis şi preşedintele Oficiului de land pentru Apărarea Constituţiei (LfV) din Turingia, Thomas Sippel, care fusese numit în acest post tocmai pentru a reorganiza serviciul.Comisia de anchetă în cazul NSU, din cadrul Parlamentului de land din Turingia, l-a învinuit pe preşedintele Oficiului BfV că oferea doar ocazional sau deloc informaţii deputaţilor.
Scandalul izbucnit la aflarea faptului căOficiul Federal pentru Apărarea Constituţiei (BfV) a distrus unele documente referitoare la “Organizaţia Subversivă Naţional-Socialistă” (NSU) nu s-a încheiat nici pe departe odată cu cele doua demisii, considerându-se posibilă iniţierea unor demersuri juridice împotriva cazurilor de mărturii mincinoase şi a unor acţiuni de muşamalizare din partea responsabililor serviciilor secrete.
Mai mult chiar, suspectându-se că documentele au fost distruse pentru a ascunde legătura Oficiului Apărării Constituţiei cu teroriştii, a fost avansată propunerea desfiinţării acestuia şi reconstrucţia din temelii a serviciului securităţii interne.
Astfel, se afirma că unele dintre cele 16 oficii pentru Apărarea Constituţiei, de la nivel federal şi de land, au devenit “punctele nevralgice ale democraţiei”, iar prin retragerea preşedintelui Oficiului Federal pentru Apărarea Constituţiei, Heinz Fromm, întreaga structură a serviciului de informaţii interne se află în faţa unei insolvenţe politice.
Preşedintele Partidului Ecologist din Germania, Claudia Roth, a declarat că “cine distruge documente secrete precum BfV atacă propria bază de legitimare”, fiind solicitată“elaborarea unei evaluări, pe înţelesul opiniei publice, a activităţii autorităţilor atât în domeniul urmăririi infracţiunilor motivate politic, cât şi în cel al combaterii criminalităţii organizate”. Totodată, în cazul unor astfel de deficienţe ale sistemului, “factorii politici ar trebui să aibă în vedere de la aplicarea unei reforme structurale până la desfiinţarea parţială sau totală a autorităţilor pentru Apărarea Constituţiei”.
Norbert Wiessner, fost angajat al Oficiului de land pentru Apărarea Constituţiei (LfV) din Turingia, a declarat Comisiei de anchetă constituite la nivelul Parlamentului din Erfurt pe tema crimelor comise de celula teroristă neonazistă NSU că “la nivelul conducerii serviciului secret au fost extrem de multe probleme”, creându-se “o situaţie destul de haotică”, în opinia premierului Turingiei, Christine Lieberknecht (CDU – Uniunea Creştin Democrată), care a cerut o reformare radicală a serviciului german de informaţii interne. În opinia acesteia, nu este sigur dacă, pe viitor, va mai fi nevoie de 16 oficii pentru Apărarea Constituţiei.
Fostul preşedinte al Oficiului de land pentru Apărarea Constituţiei (LfV) din Turingia, Hartmut Roewer, a respins, în faţa Comisiei de anchetă constituite la nivelul Parlamentului din Erfurt, acuzaţiile potrivit cărora serviciul secret i-ar fi avertizat pe informatori în privinţa iniţierii unor măsuri poliţieneşti. Roewer a susţinut în faţa Comisiei că nu s-a amestecat în activitatea biroului responsabil cu exploatarea în orb a informatorilor şi nici măcar nu cunoştea numărul exact al acestora.
Mai mulţi funcţionari audiaţi au criticat, însă, atmosfera haotică de lucru din cadrul serviciului secret. La rândul său, fostul şef al oficiului landului Turingia s-a exprimat critic în privinţa activităţii oficiului de land, dezvăluind că, la învestirea sa în funcţie, serviciul era incapabil să-şi desfăşoare activitatea: ”Nimeni nu avea o instruire corespunzătoare în afară de mine. Unii angajaţi au fost incluşi în programe de perfecţionare, alţii au plecat”.
Karl Friedrich Schrader, fost şef al Biroului de combatere a extremismului de dreapta, a criticat atitudinea lui Roewer faţă de subordonaţi ca fiind meschină.
Cercetarea acţiunilor Oficiului pentru Apărarea Constituţiei a făcut să apară critici care pun subsemnul întrebării – de către ministrul federal al justiţiei – şi existenţa Serviciului de Informaţii Militare – MAD, care s-a ocupat fără succesde mediul extremist de dreapta din Turingia. Ministrul Justiţiei,Schnarrenberger, a declarat: “În această formă, nu mai avem nevoie de Serviciul de Contrainformaţii Militare”. El a cerut, totodată, o reformă amplă a Oficiului Federal pentru Apărarea Constituţiei (BfV), subliniind că ”(…) este nevoie de mai mult control parlamentar, de mai mult control din partea judecătorilor şi de o nouă reglementare în privinţa dirijării informatorilor”.
Cum era de aşteptat, susţinătorii politici ai Oficiului Federal pentru Apărarea Constituţiei se folosesc de scandal pentru a cere mai multe drepturi şi putere pentru serviciul secret, motivând că derapajele au fost posibile datorită limitelor de acţiune ale acestuia în raport cu oficiile de securitate ale landurilor, care au un grad de autonomie faţă de autoritatea centrală, fiind controlate de către parlamentele de land. În viitor, preşedintele BfV ar trebui să acţioneze în mod direct şi să le poată cere landurilor informaţii complexe. Miniştrii germani de interne, federal şi ai landurilor, ai Uniunii CDU/CSU (Uniunea Creştin Democrată/ Uniunea Creştin Socială) ar urma să elaboreze în curând, pentru Grupul de lucru Federaţie-Landuri, un concept de reformă stabilit de comun acord.
