Operațiunea de deviere a Dunării amânată din motive de siguranță. Expert: „Pe 13 august se poate ajunge la pragul critic” pentru funcționarea Centralei de la Cernavodă

În timp ce autoritățile avertizează că debitul fluviului a atins minime istorice, iar unitatea de la Cernavodă ar putea fi oprită, expertul în energie Cătălin Popescu atrage atenția asupra riscurilor majore ale intervenției și critică absența organizațiilor de mediu în gestionarea acestei crize.

O cursă contracronometru pentru salvarea Centralei de la Cernavodă

Cotele Dunării continuă să scadă îngrijorător, ajungând la un nivel critic pentru funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă. Pentru a preveni oprirea unităților, autoritățile au decis scufundarea controlată a patru barje încărcate cu rocă în apropierea brațului Bala. Operațiunea are ca scop crearea unui obstacol artificial care să devieze cursul apei spre Cernavodă.

Deși joi dimineață intervenția fusese reluată după o primă amânare, reprezentanții Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) au anunțat joi seară că operațiunea se decalează din nou „din condiții de siguranță”.

„S-au combinat două propuneri de soluții. Vor fi două barje scufundate la 500 de metri de intrarea în brațul Bala, în cursul zilei de astăzi (joi, n.r.) și vineri vom continua cu celelalte două barje, care vor fi amplasate mai în amonte, cumva oblic față de direcția de curgere a curentului. Manervrarea a două barje simultan nu este foarte ușoară. Ne bazăm însă pe experiența căpitanilor celor trei împingătoare”, a declarat Sorin Rîndașu, director general adjunct la ANAR, pentru digi24.ro

Barjele vor fi scufundate una câte una, durata unei proceduri fiind estimată la trei-patru ore.

Riscurile tehnice ale scufundării barjelor

Deciziile succesive de amânare ridică semne de întrebare asupra fezabilității proiectului. Cătălin Popescu, expert în domeniul energetic, a explicat pentru Cotidianul dificultățile uriașe pe care le presupune această acțiune în premieră.

„În principiu, problemele ar trebui să fie unele din punct de vedere tehnic. Gradul de dificultate foarte tehnic și riscurile care sunt legate de antrenarea barjelor. Suntem într-o zonă unde curgerea este turbulentă și e foarte posibil ca barjele să nu fie scufundate acolo unde se dorește. Pe hârtie e una, în realitate e cu totul alta”, a detaliat Cătălin Popescu.

Acesta a subliniat că, pe lângă forța apei, o provocare majoră o reprezintă resursa umană.

„E un plan remarcabil, dar destul de greu de executat. Mai ales că nu există un personal specializat care să aibă experiența unor astfel de lucrări”, a adăugat expertul.

Termenul limită pentru centrală și tăcerea ONG-urilor de mediu

Situația devine din ce în ce mai presantă. Potrivit estimărilor oferite de Cătălin Popescu pe baza prognozelor oficiale, funcționarea centralei este garantată doar pentru o perioadă foarte scurtă dacă nivelul Dunării nu se redresează.

„După ce putem citi în prognozele de la INHGA, lucrurile stau destul de rău, adică undeva probabil în ordin de mărime 13 august se ajunge la pragul critic. În jurul acestei date, plus sau minus. S-a făcut tot ce era posibil într-un termen atât de scurt”, a precizat acesta.

În contextul unei crize naționale cu potențiale efecte grave asupra sistemului energetic și asupra mediului, expertul a lansat un atac la adresa organizațiilor de mediu.

„Aș avea doar o întrebare retorică, legată de situația în care ne aflăm acuma, unde aparent ONG-urile de mediu sunt complet netransparente cu absolut tot ce înseamnă de la partea științifică până la partea financiară a lor, sunt complet absente din tot ceea ce înseamnă partea de comunicare. Ei au stat, au blocat o grămada dintre proiecte și uite că la momentul ăsta critic se vede rezultatul acțiunilor acestora. La momentul ăsta comunicarea lor este zero, se aplică metoda struțului și de abia așteaptă să se remedieze problema ca să conteste din nou”, a concluziat Cătălin Popescu pentru Cotidianul.

Consecințele unui eșec: Ce se întâmplă după 13 august?

Dacă operațiunile de scufundare a barjelor nu vor reuși să crească nivelul apei sau dacă debitul natural al fluviului va continua să scadă în același ritm alarmant, data de 13 august reprezintă un veritabil punct de cotitură, după cum spunea expertul. Atingerea acestui prag critic ar atrage după sine intrarea în procedurile de oprire controlată a Unității 2 de la Cernavodă, o măsură extremă, dar obligatorie pentru siguranța nucleară. Până atunci, echipele implicate în manevre lucrează pentru a crește debitul fluviului, sperând ca fiecare centimetru de apă câștigat să amâne scenariul nedorit și să asigure funcționarea sistemului energetic național în condiții de stabilitate.

CITEȘTE ȘI

Rasova, imagini apocaliptice după ce Dunărea a scăzut dramatic VIDEO