Opera Națională Română din Cluj-Napoca vă invită joi, 18 ianuarie, la ora 18:30, la cea dintâi premieră a anului, Ballet à la carte, creaţie Boris Nebyla, pusă în scenă la Casa de Cultură a Studenților.
Evenimentul marchează începutul unei colaborări între cele două instituții de cultură clujene ce conferă teatrului nostru liric posibilitatea de a monta, la cererea publicului, un număr mai mare de evenimente, pe o scenă alternativă deschisă spectatorilor de toate vârstele.
Spectacolul, care va avea o a doua reprezentaţie vineri, 19 ianuarie, la ora 18:30, se anunţă hipnotizant.
Ineditul triptic dansant Ballet à la carte are un parcurs coregrafic variat din punct de vedere stilistic, menit să răspundă unor gusturi artistice diverse ale publicului, oferind o nouă perspectivă asupra versatilității dansului și a muzicii.
Premiera se bucură de originala coregrafie semnată de Boris Nebyla – Director Artistic al Ansamblului de Balet al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca și Pavel Rotaru – Maestrul de balet al teatrului liric clujean, întâmpinând publicul cu fermecătoare accente clasice, neo-clasice și moderne, pe extrase muzicale semnate de Claude Debussy și Camille Saint-Saëns în opera Faun, de Gaetano Donizetti pentru opera Dom Sébastien și de Georges Bizet – pentru opera Carmen sau de către Rodion Scedrin, fragmente musicale regăsite în numeroase montări coregrafice din ultimul secol.
Prima parte a spectacolului, Baletul Faun pe muzică de Claude Debussy și Camille Saint-Saëns, este semnată de coregraful Boris Nebyla și își are originile în spectacolul coregrafic cu același nume, reprezentat în premieră la 2 martie 2012 și prezentat timp de șase ani cu casa închisă în capitala austriacă, pe scena Wiener Staatsoper și a Volksoper Wien.
Conceptul său coregrafic are în centru nevoile și dorințele emoționale și fizice ale omului, împlinite prin intermediul dragostei, în diversitatea ipostazelor sale. Muzica se află, desigur, în deplin acord cu tematica, dar și cu stilul cu accente neo-clasice al coregrafiei. Poemul simfonic Prélude à l’après-midi d’un faune (1894) a fost compus de către principalul reprezentant al Impresionismului muzical francez – Claude Debussy (1862-1918) – și are la bază cea mai celebră poezie a autorului francez Stéphane Mallarmé (1842-1898), L’après-midi d’un faune (După-amiaza unui faun, 1876). Dorința faunului (interpretat în cazul premierei de solistul balerin Augustin Gribincea) de a le seduce pe cele două nimfe care i-au trezit pasiunea, redată pe parcursul celor 110 versuri ale lui Mallarmé, a fost transpusă cu măiestrie pe note de către C. Debussy într-un discurs orchestral expresiv și plin de senzualitate ce reliefează poveste personajului mitologic. Claude Debussy este recunoscut, de altfel, drept un inițiator al limbajului muzical revoluționar, confirmat și apreciat mai târziu de către promotorii Modernismului muzical al secolului XX, impresionând printr-o ritmicitate aparte, ce îl însoțește și pe Faun de-a lungul întregii sale legende.
Donizetti Moments, cea de-a doua parte a tripticului-premieră, aduce un captivant Pas de deux acompaniat de fragmente muzicale ale operei Dom Sébastien de Gaetano Donizetti. Etalând o coregrafie de virtuozitate, bazată pe tehnicile baletului clasic, acest moment coregrafic se afirmă printr-o expresivitate deosebită, care le oferă celor doi interpreți (Andreea Jura și Dan Haja) posibilitatea de a revela în lumina reflectoarelor abilitățile tehnice extraordinare.
Carmen este cea care ne taie răsuflarea în ultima parte a spectacolului, printr-un balet în două scene, pe un scenariu semnat de Maestrul coregraf Pavel Rotaru, după nuvela omonimă a lui Prosper Mérimée. Similar altor montări coregrafice cu același titlu, construite de mari nume ale dansului internațional, precum Marius Petipa, Ruth Page, Roland Petit, Alberto Alonso ș.a., baletul Carmen inserat în Ballet à la carte s-a remarcat în repertoriul Companiei International Ballet Rotaru – înființată de maestrul coregraf la Atlanta, în anul 1988. Spectacolul – interpretat de nenumărate ori de Pavel Rotaru însuși, în compania recunoscutei balerine Irena Pasarić – a fost reprezentat cu succes de către aceeași companie în cadrul Festivalului Internațional George Enescu din 1990, alături de baletul Romeo și Julieta, care poartă semnătura aceluiași coregraf. O mare parte a aspectelor legate de turneul inedit prin România de la acel moment, au fost surprinse și transmise publicului larg prin intermediul unui documentar al Televiziunii din Atlanta, documentar nominalizat la EMI Awards.
Baletul Carmen pătrunde în drama pasională trăită de cele trei personaje – gitana Carmen (interpretată de solista Doina Anamaria Florea), soldatul Don José (Liviu Har) și toreadorul Escamillo (Mircea Munteanu). În jurul acestui triunghi amoros se amplifică în mod exacerbat o tensiune care se va dovedi, în final, fatală seducătoarei țigănci. Din punct de vedere stilistic, coregrafia este una neo-clasică, puternic personalizată de către Pavel Rotaru, centrată în permanență pe desfășurarea acțiunii. Mișcările sunt moderne, păstrând esența baletului clasic – atât de ofertant și inepuizabil pentru Maestrul Rotaru.
Distribuția completă a premierei îi include, în ordinea celor trei părți ale tripticului, pe Augustin Gribincea, Katerina Torp, Laura Pop, Patricia Cenan, Raluca Perde, Magdalena Nestler, Ingrid Poka, Tudor Stupar, Antoniu Mon, Róbert Kálmán, Andrea de Felice, Yitzhack Davi – în Faun, în coregrafia lui Boris Nebyla; Andreea Jura și Dan Haja – în Pas de Deux – Donizetti Moments, coregrafiat de Boris Nebyla; Doina Anamaria Florea, Liviu Har, Hui-Yi Wen, Valentin Mihăilă, Mircea Munteanu, Ingrid Poka, Raluca Perde, Diana Groza, Ofelia Mărginean, Dalia Costea, Cristina Pop, Polina Stănescu, Rodica Bacoiu, Roxana Cociș, Iuliana Dane, Petra Trăilă, Magdalena Nestler, Patricia Cenan, Dorina Lucaciu, Chiharu Yamamoto, Petra Trăilă, Katerina Torp, Cristina Pop – pentru Carmen. Scenografia poartă semnătura lui Valentin Codoiu.
Premiera spectacolului Ballet à la carte dă un ton festiv primei luni a Anului Centenar, an ce promite o paletă variată și bogată în surprize lirice și coregrafice, cu premiere ca Elixirul dragostei de Gaetano Donizetti, programată pentru data de 10 februarie, dar și cu evenimente dedicate Centenarului Marii Uniri, precum Recital la Centenar, ce va fi pus în scenă pe data de 31 ianuarie.
O altă surpriză plăcută și invitație inedită le este adresată clujenilor pentru astăzi, cu ocazia lansării publicaţiei Opera Story Magazine – singura revistă din România dedicată exclusiv operei. Găzduită de Biblioteca Centrală Universitară ”Lucian Blaga” din Cluj-Napoca (Sala de conferințe ”Ioan Mușlea”), începând cu ora 19:00, lansarea anunță debutul unui proiect original aflat sub auspiciile Clubului ”Pro Opera Transilvană”- înființat de domnul Daniel Metz, și Opera Națională Română din Cluj-Napoca, intenționând o punte de legătură între lumea artei, instituția lirică clujeană și marele public. Dezideratul acestei publicaţii trimestriale este de a pune mai bine în lumină activitatea cultural-artistică a orașului și de a revela spectatorilor fascinantul univers liric prin interviuri de colecție și dezvăluiri din spatele cortinei, articole despre destine lirice extraordinare, critică de spectacol, prezentări ale programului stagiunilor tuturor operelor din țară, și multe alte subiecte care vor stârni interesul publicului.
Foto Nicu Cherciu
Substantivul compus „după-amiază” m-a dus cu gîndul la o anecdotă. Se zice că unul din sfetnicii împăratului Chinei i s-ar fi adresat suveranului după cum urmează: „- Fiul al Cerului, poporul chinez se plictiseşte de moarte. Ce porunciţi?” „- Poruncesc să planteze, de îndată, puieţi de copaci pe întreg cuprinsul deşertului Taklamakan!”, a replicat împăratul. După o săptămînă, sfetnicul revine la împărat: „- Maiestatea Voastră Imperială, porunca a fost adusă la îndeplinire. Acum, poporul chinez iarăşi se plictiseşte.” „- Dau poruncă, norodului, să facă un canal de navigaţie, între rîurile Huang He şi Yangtze, prin care să poată trece, în acelaşi timp, şapte corăbii!”, a declamat împăratul. După trei zile, sfetnicul vine din nou la împărat: „Înălţimea Voastră Strălucitoare, porunca v-a fost îndeplinită. Numai că, din nou, poporul chinez se plictiseşte rău de tot. Ce porunciţi?” „- Poruncesc ca norodul să construiască un zid mare, de piatră, pe întreaga lungime a fruntariei cu Hanatul mongol. Zidul să aibă creneluri, turnuri de veghe, ambrazuri, trepte de piatră.” „- Prea bine, Luminăţia Voastră. Construcţia va fi ridicată mîine dimineaţa. Dar DUPĂ-AMIAZĂ ce vom face?!?
Păi, după-amiază, ne lăsăm în seama Faunului…
Pentru cei care nu ştiu, voi enunţa definiţia cuvîntului Faun: (Atenţie, elevi de Şcoală Nouă: Faun nu este masculinul de la „faună”!) „FÁUN, fauni, s. m. Zeu al fecundității din mitologia romană; (sens curent) divinitate romană campestră, protectoare a câmpiilor, pădurilor și turmelor, înfățișată ca un bărbat cu coarne și cu picioare de țap. – Din lat. faunus.” (conform DEX 2009)
Unii ar fi tentaţi să asimileze Faunul cu… Satan; cu Antihristul… Poetul simbolist francez Stéphane Mallarmé a găsit de cuviinţă să-i aducă un subtil elogiu închipuitului zeu cu coarne şi picioare de ţap, în poemul „După-amiaza unui faun”. Citez din cuprinsul primei strofe: „Le-aş vrea, aceste nimfe, perpetue. Un duh, / Rozalbul lor, ce pare-mi să joace, -ntr-un văzduh / Topit de somn. O umbră iubisem? Greu-mi dubiu, / Morman de noapte veche, sfârşeşte-ntr-un conubiu / De crengi subţiri ce, ele, crâng însuşi, spun că eu / Îmi dăruisem singur, vai mie!, drept trofeu / Exsangua greşeală a rozelor în floare. / Să cugetăm… acelea de care-ngaimi, sunt, oare, / Aievea, sau fantasmă, dorinţe în desfrâu! / Himere curg, biet faun, cum un albastru râu / Din ochii reci ai celei mai caste: dar secunda, / Cea veşnic suspinânda, spui tu că-i însăşi unda, / În lâna ta, a zilei văratice? Nici gând! (…)”
Vă propun să audiaţi „Prélude à l’après-midi d’un faune” în varianta muzicianului-electronist japonez, Isao Tomita. Piesa figurează pe albumul „Firebird” (1975): https://www.youtube.com/watch?v=ZYv129aJNKU.