Premiere pe ecranele româneşti

Din nou, Vin Diesel în “Riddick”

Filmul ştiinţifico-fantastic “Riddick” a debutat pe primul loc în box office-ul nord american, detronând astfel pelicula “The Butler”, regizată de Lee Daniels, care a coborât pe locul al doilea. “Riddick”, în regia lui David Twohy, care relatează aventurile intergalactice ale deţinutului Riddick, a obţinut în primul său weekend de săptămâna trecută 18,6 milioane de dolari.

Celebrul actor de acţiune Vin Diesel reia aventurile lui Riddick, primul său personaj principal, odată cu cea de-a treia parte a seriei, „Riddick”, adusă de “MediaPro Distribution” în cinematografele din ţară, începând cu 13 septembrie.

“Eu cu Vin ne-am propus să ne întoarcem la un buget de 30-40 de milioane şi să spunem adio atmosferelor spaţiale de mari proporţii din «The Chronicles of Riddick», pentru a ne întoarce la poveşti mai modeste. Mi-am propus un film care să-i satisfacă pe toţi”, mărturiseşte regizorul.

Filmările au avut loc în Canada, în apropiere de Montreal, un loc ideal chiar şi pentru regimul fiscal, cum explică Diesel, unde au turnat o cantitate enormă de tone de nisip roşu, pentru a reda atmosfera planetei extratereştrilor unde se desfăşoară acţiunea.

„Există un motiv important care mă atrage către acest personaj”, spune actorul. „Cu toţii ne străduim să ne descoperim identitatea. Riddick nu face excepţie şi vrea să afle mai multe despre originile sale. Sunt fan al mitologiei şi al fantasticului, iar cu cât explorez mai mult un lucru, cu atât mai consistentă este franciza”, completează Vin Diesel, genul de actor care ştie să se lupte pentru ceea ce vrea într-un film.

Vin Diesel, viu sau mort

“Riddick”, cel mai recent capitol al sagăi-fenomen începute în 2000 cu hitul SF “Întuneric Total” (“Pitch Black”) şi continuate cu succes în 2004 de blockbusterul “Riddick – Bătălia Începe” (“The Chronicles of Riddick”), îl readuce pe Vin Diesel, actorul cu un fizic impunător, în interpretarea antieroului său preferat, un condamnat evadat, căruia îi vrea capul orice vânător de recompense din galaxie.

În prima serie a trilogiei, “Pitch Black”, îl cunoaştem pe Richard B. Riddick, criminal evadat dintr-o închisoare de maximă siguranţă, capturat de vânătorul de talie William Johns, care-l duce pe o navă. Un plan perfect, pentru că această navă se precipită către o planetă necunoscută. Riddick îşi asumă comanda grupului. Dar planeta se dovedeşte a fi o capcană mortală, luminată de trei sori. Urmează fuga lui Riddick împreună cu Imam şi micuţa Jack…

În cel de al doilea capitol, “The Chronicles of Riddick”, după fuga de pe planeta “Pitch Black”, Riddick se ascunde de vânătorii de recompense până când ajunge în Mexic, unde o întâlneşte pe Imam, salvată de el în filmul precedent, aflând misterul originii sale. El este ultimul dintre reprezentanţii unei rase de superoameni. Încă o dată Riddick fuge, urmărit de un alt vânător de recompense…

De această dată, trădat de semenii săi şi lăsat să moară pe o planetă pustie, Riddick luptă pentru supravieţuire împotriva extratereştrilor, devenind astfel mai puternic şi mai periculos ca niciodată. Vânătorii de recompense din galaxie sunt însă pe urmele lui, fără să ştie că Riddick îi va folosi în planul său de răzbunare. Acesta pune la cale un atac impresionant, ca după aceea să se întoarcă pe planeta sa, Furya, şi să o salveze de la distrugere.

Vin Diesel, un anti-star

Într-un interviu realizat în revista “Best Movie”, Vin Diesel mărturiseşte: “Am exagerat imaginându-mi un spaţiu în stilul «Strar Wars», cu o bogată mitologie în spate. Este adevărat că nu am scris eu scenariul, dar multe dintre idei sunt ale mele pentru că am o mare plăcere să-mi imaginez lumi, încă de făceam butaforie. Înainte de a începe să fac cinema am lucrat ca security într-o serie de night cluburi din New York, Ceea ce mă făcea să rămân treaz toată noaptea şi să am zilele libere, când lucram de asemenea. Pasiunea mea în acel timp era «Dungeons&Dragons». Lucram ziua şi îmi plăcea să-mi imaginez şi să inventez. Mi-am dat seama că publicul este foarte atent la detalii. Riddick va fi şi de această dată pe o planetă a extratereştrilor, unde trebuie să lupte pentru viaţa sa. Pelicula are ceva, în acest sens, din «Predator» al lui John McTiernan. În această peliculă, pe de o parte sunt creaturi monstruoase, iar pe de altă parte, fiinţe umane însetate de sânge. Pentru a mă pregăti pentru acest rol m-am izolat câteva luni. Vă voi arăta în sfârşit un alt «UnderVerse», un univers paralel crud.

Ceea ce îmi doresc acum este să reuşesc să intru în rolul din Hannibal, condotierul cartaginez, în pelicula cu acelaşi nume, în care voi fi, de asemenea, regizor, producător şi scenarist”.

Alături de Vin Diesel, îi regăsim în film pe Karl Urban, Katee Sackhoff, Dave Bautista.

Pentru a vedea cum Riddick supravieţuişte în această încercare imposibilă şi ceea ce îl aşteaptă, sunteţi invitaţi să vizionaţi această peliculă.

“Paranoia”, un thriller cu miză mare

Liam Hemsworth, spion corporatist în Paranoia

Filmul, în regia lui Robert Luketic, pe un scenariu semnat de Joseph Finder, Jason Dean Hall şi Barry Levy, este o adaptare a romanului omonim al scriitorului Joseph Finder.

Un thriller cu miză mare, filmul “Paranoia” pătrunde în culisele succesului mondial, cu toate decepţiile şi lăcomia implicate. Cu un trecut comun complicat, cei mai puternici şi bogaţi doi oameni din industria tehnologică, interpetaţi de Harrison Ford şi Gary Oldman, sunt cei mai mari duşmani şi ar face orice să se distrugă unul pe celălalt.

Un tânăr talentat şi ambiţios, Adam Cassidy (Liam Hemsworth), sedus de parfumul puterii şi al banilor, ajunge în mijlocul unui complot uriaş, cu ameninţări şi spionaj corporatist. După o mare eroare, el devine obiectul unui şantaj din partea directorului întreprinderii, Nicholas Wyatt, interpretat de Gary Oldman, care îi cere să se infiltreze ca spion în firma concurentă, condusă de mentorul lui Wyatt, Jock, interpretat de Harrison Ford. Astfel încât Adam se trezeşte propulsat într-un univers pe care nu l-a visat, cu hoteluri de lux, cluburi private, superbe maşini şi splendide femei… Dar dincolo de această faţadă el este un spion în mâinile patronului său care nu se dă înapoi de la nimic pentru a câştiga miliarde suplimentare. Până să realizeze Adam că viaţa lui se află în pericol, deja este mult prea prins în jocul celor doi pentru a se mai putea retrage.

Robert Luketic, Amber Heard şi Harrison Ford în Paranoia

Producători: William D. Johnson, Scott Lambert, Alexandra Milchan, Deepak Nayar. Distribuţia: Liam Hemsworth, Gary Oldman, Harrison Ford, Amber Heard.

Regizorul australian de film Robert Luketic (născut la 11.1.1973) a regizat filmele “Monster in Law” “Legally Blonde” şi “Las Vegas 21”. S-a născut în Sydney, Australia, dintr-o mamă italiancă şi un tată croat. La începutul carierei, Robert Luketnic a câştigat primul său premiu pentru „Cel mai bun film” la Festivalul de Film “ATOM”, de la Paddington, la vârsta de 15 ani. Luketic a studiat la “Victorian College of Arts School of Film and Television”, una dintre cele mai prestigioase instituţii de studii cinematografice din Australia.

În 1996, Luketic a fost distins cu “Premiul Queen Elizabeth II” pentru filmul de scurtmetraj intitulat “Titsiana Booberini”, o adaptare muzicală pe tema clasică a poveştii răţuştei celei urâte. Filmul a fost selecţionat în 1997 pentru “Telluride Film Festival” şi în 1998 pentru “Sundance Film Festival”.

În 2008, realizează “Las Vegas 21”, în care pune în scenă istoria reală a unui grup de studenţi.

Luketic, de asemenea, a regizat comedia romantică „The Ugly Truth”, care a apărut în iulie 2009. În rolurile principale Katherine Heigl şi Gerard Butler. Luketic a montat şi comedia de acţiune „The Killers”, în care o actriţă interpretată de Katherine Heigl descoperă că este căsătorită cu un spion (Ashton Kutcher).

Gary Oldman şi Harrison Ford

Patru ani mai târziu semnează primul său lungmetraj, “Revanşa unei blonde”, cu Reese Witherspoon, o comedie ce devine rapid unul dintre succesele anului.

Nu a acceptat propunerea de a conduce noua versiune televizivă a seriei “Dallas”.

Filmul va fi lansat pe piaţă în 20 septembrie.

Igor Cobileanski lansează „La limita de jos a cerului”

Regizorul Igor Cobileanski. Foto Evghenii Morari

Cel mai recent film al regizorului Igor Cobileanski, „La limita de jos a cerului”, ajunge în cinematografele din România începând cu 27 septembrie 2013. Debutul în lungmetraj al cineastului basarabean, autor al celebrelor scurtmetraje „Când se stinge lumina”, „Saşa, Grişa şi Ion” şi „Plictis (şi inspiraţie)”, a avut premiera mondială în această vară, la Festivalul Internaţional de Film de la Karlovy Vary, în competiţia “East of the West”, fiind remarcat de presa internaţională.

„Un film de artă solid, cu accente de umor negru”, scria „The Hollywood Reporter” după premiera mondială de la Karlovy Vary. Prestigioasa revistă britanică „Sight & Sound” a apreciat interpretarea subtilă a tânărului actor Igor Babiac şi suflul de thriller psihologic al filmului: „Rareori un personaj principal a fost portretizat cu atâta acuitate, simpatia iniţială a publicului fiind subminată progresiv de înţelegerea faptului că acesta acţionează mult dincolo de normele morale şi de rutina încălcării legilor”.

Cu un scenariu scris de Corneliu Porumboiu şi Igor Cobileanski, „La limita de jos a cerului” spune povestea lui Viorel (Igor Babiac), un traficant mărunt de droguri care trăieşte într-un orăşel uitat de lume din Republica Moldova. Cel mai bun prieten al său îl târăşte după el în visul lui nebun de a zbura cu un deltaplan stricat, mama sa îl bate la cap să îşi găsească un serviciu, iar femeia pe care o iubeşte urmează să plece cu iubitul care trebuie să iasă din arest preventiv. Viorel decide să îşi schimbe viaţa în bine, însă realizează curând că binele e o chestiune relativă…

Filmările au avut loc în Republica Moldova, iar post-producţia a fost realizată la Bucureşti. În distribuţie apar Igor Babiac, student la “Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice” din Chişinău, Sergiu Voloc – actorul distribuit de Igor Cobileanski în toate scurtmetrajele sale, Ela Ionescu, actriţă de teatru din Bucureşti, îndrăgitul actor Igor Caras-Romanov şi Angela Ciobanu. Imaginea poartă semnătura lui Oleg Mutu, unul dintre cel mai bine cotaţi directori de imagine din România, iar montajul a fost realizat de Eugen Kelemen şi Cristina Ionescu. Producător este Alexandru Teodorescu, de la “Saga Film”, iar producător executiv şi story editor, Mihaela Popescu.

„La limita de jos a cerului” a primit o finanţare de 1.282.395 de lei din partea Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC). Scenariul a fost dezvoltat cu sprijinul rezidenţei la Atelierul “Cinefondation”, un proiect al Festivalului de la Cannes.

Ela Ionescu şi Igor Babiac în La limita de jos a cerului

Regizorul Igor Cobileanski s-a născut în 1974, la Chişinău. A absolvit Facultatea de Regie şi Film a UNATC Bucureşti, în 1995. A revenit la Chişinău, unde a început să regizeze videoclipuri (şase numai pentru trupa “Zdob şi Zdub”), spoturi publicitare şi filme documentare („Murind pentru Madrid”, „Răsăritul Bălţilor”, „Legendele Tipovei”, în intervalul 1999 – 2000).

În 2006, a regizat primul său scurtmetraj de ficţiune, „Când se stinge lumina”, unul dintre cele mai populare filme scurte autohtone din ultimul deceniu. Au urmat „Saşa, Grişa şi Ion” (2006) şi „Plictis (şi inspiraţie)” (2007), selectate la numeroase festivaluri internaţionale şi premiate la “Trieste Film Festival” sau “Betting on Short Film Festival”. „Plictis (şi inspiraţie)” a câştigat Premiul pentru “Cel mai bun scurtmetraj” la TIFF 2008. Cobileanski a mai regizat lungmetrajul de televiziune „Tache”, cu Mircea Diaconu în rolul principal.

“Saga Film” este o companie de producţie din Bucureşti, înfiinţată în anul 2000 de Alexandru Teodorescu. Iniţial, a produs doar reclame TV pentru piaţa locală şi cea internaţională, trecând uşor spre producţia de scurtmetraje şi lungmetraje de cinema. Printre altele, “Saga Film” a co-produs filmul premiat cu Palme d’Or, „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, în regia lui Cristian Mungiu (produs de Mobra Film), şi a produs „Periferic”, al lui Bogdan George Apetri, un lungmetraj distins cu numeroase premii.

Cu sprijinul: Centrului Naţional al Cinematografiei, Programului MEDIA al

HUCK FINN, din 27 septembrie în cinematografe!

Huckelbery Finn

“Parada Film” va lansa în această toamnă, în cinematografele din România, lungmetrajul “Huck Finn” în regia lui Hermine Huntgeburth.

Ecranizare a romanului “Aventurile lui Huckleberry Finn”, scris de Mark Twain, filmul va avea premiera pe 27 septembrie.

Producţia, filmată aproape integral în România, a rulat deja în ţări precum Germania, Polonia, Rusia şi s-a bucurat de succes în rândul spectatorilor de toate vârstele.

Din distribuţia filmului fac parte tinerii actori Leon Seidel (Huckleberry Finn), Louis Hofmann (Tom Sawyer), dar şi celebrii actori germani Jacky Ido (Jim), August Diehl (Bătrânul Finn), Heike Makatsch (Mătuşa Polly).

Capodopera lui Mark Twain despre libertate şi omenie, prietenie şi încredere devine, sub îndrumarea regizoarei Hermine Huntgeburth, o aventură cinematografică pentru întreaga familie.

Aventurile lui Huckelberry Finn

Huckleberry Finn, pe scurt Huck, preferă să locuiască într-un butoi decât într-o casă, să meargă desculţ decât încălţat cu pantofi care-i fac bătături, iar bunele maniere la masă sunt pentru el total inutile. Totuşi, pentru că la finalul celei mai incredibile aventuri trăite împreună cu prietenul său Tom Sawyer, a pus mâna pe o avere considerabilă, Huck Finn se străduieşte din greu. Într-o bună zi, în oraşul St. Petersburg soseşte tatăl lui Huck, un beţivan şiret, care vrea să pună mâna pe banii fiului lui. Huck Finn alege să fugă, înainte ca tatăl lui să-i poată face vreun rău.

Hermine Huntgeburth este considerată una dintre cele mai cunoscute şi de succes regizoare din Germania. Născută la Parderborn, şi-a început studiile de regie în 1977, la “Hochschule für Bildende Künste”, din Hamburg. În timpul facultăţii, a scris scenarii, a făcut asistenţă de regie de teatru şi a lucrat ca director de imagine. Primul film, „Im Kreise Der Lieben” (1991), cu Barbara Auer şi Karin Baal, i-a adus premiul pentru debut în regie. Au urmat comediile „Ein Falscher Schritt” (1995) şi „Das Trio” (1998), ambele avându-l în distribuţie pe Götz George.

Lansarea “Huck Finn” în România are loc la fix un an după ce “Parada Film” a distribuit în cinematografe pelicula “Tom Sawyer”, prima producţie din seria “Aventurilor lui Tom Sawyer şi Huckleberry Finn”, în regia lui Hermine Huntgeburth.

Surâsul filmelor româneşti

Nuntă în Basarabia

“Karawan – Il Sorriso del Cinema Romeno” este un festivalul de film itinerant susţinut de Accademia di Romania in Roma care poposeşte acum în oraşul Capalbio, unde comunitatea română este una dintre cele mai dense din Italia. O ocazie pentru aceasta să fie reprezentată pe marele ecran cu trei filme găzduite în perioada 13-15 septembrie de Sala de cinema “Tirreno”.

Programul:

Vineri 13 septembrie, ora 21.00 – “Nuntă în Basarabia” (Nap Toader, România, 2010);

Sâmbătă 14 septembrie, ora 21.00 – “Despre oameni şi melci” (Tudor Giurgiu, România, Franţa, 2012);

Duminică 15 septembrie, ora 21,00 – “Amintiri din epoca de aur” (H. Höfer, C. Mungiu, C. Popescu, I. Uricaru, R. Mărculescu, România, 2009).