Cel mai înalt for cultural al ţării, Academia Română, decernează astăzi premiile pentru 2008. Propuse de instituţii de cultură sau de specialişti reputaţi în toate domeniile ştiinţei şi artelor, ele recompensează o operă sau întreaga activitate a unor cercetători, scriitori, artişti vizuali, muzicieni, actori, arhitecţi.
Lista premiaţilor este impresionantă şi cuprinde o serie de personalităţi cunoscute publicului larg. S-o amintim, în primul rând, pe minunata actriţă Oana Pellea, căreia îi va înmânat Premiul „Aristizza Romanescu”, pentru creaţia teatrală şi cinematografică. Propusă de Uniunea Cineaştilor din România prin referatul semnat de acad. Mihnea Gheorghiu, şi de inegalabilul actor Radu Beligan, membru de onoare al Academiei Române, Oana Pellea, care joacă în limbile română, franceză, italiană şi engleză, este deja laureată de două ori cu Premiul pentru cea mai bună actriţă de teatru din România. Şi-a terminat studiile în promoţia 1984, a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, la clasa prof. Sanda Manu. Performanţele sale au inclus, printre altele, rolurile Maşa din „Trei surori” de Cehov, Lucius din „Iulius Cezar” de Shakespeare (pentru care i-a fost acordat Premiul Criticii Internaţionale pentru Cea mai bună actriţă), Julieta din „Mefisto” al lui Klaus Mann, Catarina din producţia lui Mihai Măniuţiu, „Îmblânzirea Scorpiei” după Shakespeare, Drussila din „Caligula” de Albert Camus, Timpul din „Poveste de iarnă” a lui Shakespeare, în regia Alexandru Darie. A evoluat în filme regizate de Alexandru Tatos, Dan Piţa, Stere Gulea, Ion Popescu Gopo. A fost distinsă cu Premiul pentru Cea mai bună actriţă la Festivalul de Film de la Geneva, Premiul Oraşului Geneva, Premiul la Festivalul Filmului Politic de la San Marino, Premiul Festivalului Internaţional de Film „Vulturul de Aur” din Batumi, Georgia. A jucat alături de Clive Owen în pelicula „Children of men”, în regia lui Alfonso Cuaron, realizată la Londra şi nominalizată pentru premiile Oscar la 3 categorii, a fost distribuită în producţia britanică „I really hate my job”, regizată de Oliver Parker, în cea americană „Fire and Ice”, în regia lui Jean-Christophe Coma, în „Biblioteque Pascal”, semnată de Szabolcs Hajdu. Pe scena Teatrului Bulandra poate fi aplaudată în „Oscar şi Tanti Roz”. „Jurnalul” acestei actriţe care a realizat peste 30 de roluri pe scenă şi 20 în cinema, apărut în 2009, a fost una dintre cele mai bine vândute cărţi ale Editurii Humanitas, ajungând, în 2009, la un tiraj de 22.000 de exemplare.
Artista vizuală Zoe Vida Porumb primeşte astăzi Premiul „Ion Andreescu”. Operele sale din domeniul artelor textile, de perete sau tridimensionale, realizate în tehnici diverse, au fost apreciate şi premiate atât în ţară cât şi în străinătate. Activând la Cluj, ea se numără printre cei 15 premiaţi provenind din acest oraş. Premiul „George Oprescu”, atribuit în domeniul istoriei artei, revine ex aequo „Catalogului colecţiei Romstorfer. Ceramica monumentală”, de Paraschiva-Victoria Batariuc, propusă de acad. Răzvan Theodorescu şi de dr. Tereza Sinigalia, rezultat al cercetării activităţii la Suceava a lui Karol Adolf Romstorfer, arhitect austriac numit la sfârşitul secolului al XIX-lea conservator al Comisiei Centrale pentru Monumente Istorice şi de Artă, din Imperiul Habsburgic, şi participant la săpăturile arheologice de pionierat de la Cetatea de Scaun a Moldovei, şi volumului „Trăire şi reprezentare. Barocul în artele vizuale ale Moldovei secolului al XVII-lea”, de Gheorghe Macarie, recomandat, de asemenea de acad. Răzvan Theodorescu.
Cunoscuta compozitoare Diana Rotaru, ale cărei creaţii sunt apreciate nu numai în România, dar şi în Franţa, Japonia, Irlanda, Suedia, este titulara Premiului „George Enescu”, în timp ce Premiul „Ciprian Porumbescu” pentru muzicologie i-a revenit lui Vasile Vasile, cu volumele „Tezaur muzical românesc din Muntele Athos”.
Din nou de la Cluj, arhitectul Vasile Mitrea a fost ales pentru Premiul „Marcu Duiliu”, alături de Dorin Ştefan, cel care va proiecta Turnul din Taiwan, o clădire de cel puţin 300 de metri înălţime, după ce proiectul său a fost selectat din 237 de participanţi, din 25 de ţări.
Premiul „Ion Creangă” a fost atribuit, la propunerea acad. Nicolae Breban, scriitorului Gheorghe Schwartz pentru „Cei o sută. Culoarul templier”, din ciclul extraordinarelor biografii propus de acest autor, şi lui Ştefan Mitroi, pentru „Dulce ca pelinul”, considerat de critici „ultimul mare roman cu tematică ţărănească al literaturii româneşti”.
Academicianul Eugen Simion a propus pentru Premiul „Lucian Blaga” lucrarea „Eminescu. Negocierea unei imagini”, de Iulian Costache. Autorul mărturisea, la lansarea volumului: „Am încercat să propun o viziune nouă despre Eminescu, ferită de bruiajul prejudecăţilor literare, didactice sau critice actuale, renunţând pentru o clipă la imaginea noastră despre Eminescu, în favoarea inventării unei alte percepţii asupra lui Eminescu”.
În domeniul ştiinţelor istorice şi arheologice s-au impus „Biserică, Stat şi Franc-masonerie în Banat şi Ungaria (1848-1889), de Varga Attila (Premiul „George Bariţiu”), „Marghiloman. Lordul valah (O viaţă cu luminile şi umbrele ei)”, de Nicolae Peneş (Premiul „Mihail Kogălniceanu”), „Evoluţia intereselor economice şi politice britanice la gurile Dunării (1829-1914)”, de Constantin Ardeleanu (Premiul „Alexandru Xenopol”), „Prezenţe rabinice în perimetrul românesc. Secolele XVI-XXI” de Baruch Tercatin şi Lucian-Zeev Herşcovici, din Israel, ambii originari din România.
