Preşedintele interimar de la Chişinău, Mihai Ghimpu, a anunţat organizarea unui referendum constituţional, urmat de alegeri la începutul lui noiembrie. A fost singura soluţie de ieşire din criză, în lipsa unui compromis cu comuniştii, spune secretarul general al Consiliului Europei.
Liberalul Mihai Ghimpu a precizat că referendumul din august va urmări doar modificarea articolului constituţional care stabileşte modul de alegere a preşedintelui, deşi liberalii susţineau o modificare amplă a Constituţiei, care să oficializeze limba română. Moldovenii vor fi întrebaţi dacă îşi doresc ca şeful statului să fie ales prin vot direct sau de către Parlament, aşa cum este stabilit în momentul de faţă.
Toţi liderii coaliţiei de la guvernare susţin alegerea directă a preşedintelui.
Alegerile prezidenţiale şi cele parlamentare vor fi organizate simultan, la începutul lunii noiembrie. Premierul Vlad Filat propusese, cu câteva zile în urmă, ca referendumul să aibă loc în august, iar alegerile în octombrie.
Potrivit ultimului barometru de opinie publică, Partidul Comuniştilor ar obţine la alegeri 29,4% din voturi (46 de deputaţi), Partidul Liberal Democrat (al premierului Filat) – 19,1% (24 de deputaţi), Partidul Democrat – 9,1% (14 deputaţi), iar Partidul Liberal – 8,2% (12 deputaţi).
Acum, structura Parlamentului arată astfel: PCRM are 43 de deputaţi, PLDM are 18 deputaţi, PL are 15 deputaţi, PD are 13 deputaţi, Alianţa Moldova Noastră are 5 deputaţi, iar 7 sunt independenţi.
Anunţarea referendumului şi a alegerilor a fost făcută în urma unei întrevederi cu secretarul genaral al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland. „Aparent nu s-a putut ajunge la un consens între toate forţele politice şi credem că trebuie să lăsăm la alegerea cetăţenilor această chestiune, ca într-o democraţie. Toate instituţiile europene, inclusiv Comisia de la Veneţia, sprijină această decizie”, a spus Jagland.
Preşedintele Mihai Ghimpu a susţinut, iniţial, doar modificarea Constituţiei, fără organizarea anticipatelor, însă Comisia de la Veneţia s-a opus acestei soluţii, considerată neconstituţională chiar şi de unii membri ai coaliţiei de la Chişinău.
