Potrivit unui text trimis redacției, Future Museum, galeria de artă a Centrului Ceh, s-a redeschis aseară cu expoziţia „Allegro Molto Lento – b“, semnată de João Tabarra și Andrei Ujică – o instalaţie care combină imaginea şi sunetul într-o formă care traduce natura şi istoria.
Instalaţia creată de João Tabarra deconstruiește şi reinterpretează filmele lui Andrei Ujică „Videograme dintr-o revoluţie“ (1992), „Out of the Present“ (1995) și „Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu“ (2010), oferind o perspectivă nouă asupra narativităţii acestora, arată organizatorii.
În mijlocul sălii sunt proiectate trei fragmente din „Out of the Present“, marcând partea expoziţiei care ilustrează natura. Din cele patru colţuri ale sălii reverberează istoria, prin fragmente audio selectate din filmele lui Ujică. Ceea ce se aude este subtitrat și proiectat pe un ecran negru.
Potrivit curatorilor, contextul oferă un indiciu asupra măreţiei atemporale a naturii şi a efemerității timpului istoric. De asemenea, expoziţia ne arată cum opera unui artist poate fi privită atât ca un întreg, cât şi ca o structură demontabilă, care poate fi realcătuită în multiple feluri pentru a da naştere unei opere noi.
João Tabarra, autorul instalaţiei, a explicat procesul său de creaţie: „La începutul anului 2017, Andrei Ujică mi-a propus să lucrez la o instalaţie pe baza filmelor sale. Am acceptat imediat, chiar dacă am fost luat prin surprindere. M-am afundat în filmele «Rupt de prezent», «Videograme dintr-o revoluţie» şi «Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu», analizând imaginile, montajul, sunetele, ritmul şi, îndrăznesc să spun, importanţa istorică a acestor lucrări. Am creat instalația «Allegro Molto Lento – b», folosind imagini din «Out of the Present», pe care le-am împărțit în trei proiecţii, prezentate arbitrar, pentru a reproduce distanţa şi perspectiva din care a fost conceput filmul lui Ujică, anume că natura va fi mereu deasupra istoriei“.
Perspectiva zeilor
Construit ca un jurnal, documentarul lui Ujică îl urmărește pe cosmonautul sovietic Serghei Krikalev începând din luna mai 1991, când pornește într-o misiune pe Stația Spațială MIR. Avea să rămână acolo 10 luni, timp în care pe Pământ se întâmpla lovitura de stat din Moscova, care a însemnat începutul sfârșitului pentru Uniunea Sovietică. Se poate spune că Krikalev a fost primul om care a văzut sfârșitul unei ere de acolo de unde ne privesc zeii. În martie 1992, s-a întors pe Pământ, dar nu în Uniunea Sovietică, ci în Rusia.
João Tabarra (Lisabona, 1966) a studiat fotografia și a început prin a expune regulat la finele anilor ‚80, având un parcurs complex, care include participarea la expoziții naționale și internaționale, atât individuale, cât și colective. În prezent, este profesor la departamentul Moving Image in the Media, al Universității pentru Artă și Design HFG Karlsruhe din Germania.
Născut la Timișoara în 1951, Andrei Ujică este cunoscut în România mai întâi ca scriitor. A studiat literatură în Timișoara, București și Heidelberg. În 1981 a emigrat în Germania. În exil, și-a început cariera de regizor, întâlnirea cu Harun Farocki fiind cauza accidentală în acest sens. Primul său film, „Videograme dintr-o revoluție“ (1992), a fost inclus de revista Cahiers du Cinéma în Top 10 cele mai subversive filme din istoria cinematografului. Ujică a continuat să creeze cinema sintactic, așa cum îl numește, realizând „Rupt de prezent“ (1995) și „Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu“ (2010).
Obiectivele programului din 2017 al Future Museum sunt de a readuce în prim-plan vocile artiștilor români care au luat calea exilului, fie că a fost vorba despre un exil de doar câțiva ani, fie despre unul de lângă durată. Programul a început în luna mai 2017, cu expoziția solo a lui Ovidiu Anton, a continuat în vară cu Anetta Mona Chișa și Lucia Tkáčová, iar acum, în prag de iarnă, se încheie cu această colaborare între artistul João Tabarra și regizorul de film Andrei Ujică. Expoziţia va putea fi vizitată până pe 23 februarie 2018.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.