Prim pas spre un NATO al Golfului

trump-abdel-fattah-salman-arabia-saudita

Ce se întâmplă când directorul CIA susține interzicerea unei organizații islamiste sprijinite fățiș de Qatar, când secretarul de stat al SUA declară că acea organizație este o amenințare la fel de mare ca și Statul Islamic și când președintele SUA are pe masă contracte de miliarde de petrodolari și discută împreună cu cei mai înverșunați critici ai Qatarului și Iranului despre crearea unui „NATO sunnit“ în Golf?

Ei bine, nu trec nici două săptămâni și toate statele din Consiliul de Cooperare al Golfului, aliate ale SUA, în frunte cu Arabia Saudită, plus Egiptul, decid să rupă relațiile diplomatice și chiar economice cu emiratul Qatar, și el membru al aceleiași structuri din Golf. „Motivul deciziei este clar: să se impună tutelă asupra statului. Este o violare a suveranității Qatarului“, a venit replica de la Doha.

Luni, Arabia Saudită, Bahrain și Emiratele Arabe Unite au rupt relațiile diplomatice cu Qatarul, au închis granițele terestre, aeriene și maritime cu acest emirat. Cetățenii qatarioți au la dispoziție 14 zile pentru a părăsi Bahrainul, iar diplomații, doar 48 de ore. Cetățenii din Bahrain nu mai pot intra în Qatar. Companiile Emirates, Etihad, Saudia, Gulf Air și Egypt Air nu vor mai intra în spațiul aerian al Qatarului. Arabia Saudită nu va mai oferi servicii qatarioților veniți în pelerinaj la Mecca. Tonul a fost dat de micul regat Bahrain, acolo unde staționează Flota a Cincea Americană. Motivul oficial anunțat de Bahrain: „Qatarul răspândește haosul în Bahrain prin violarea flagrantă a acordurilor și principiilor dreptului internațional, fără a ține cont de valori, de moralitate și de buna vecinătate“.

Miza de miliarde a Qatarului și Iranului

Totul pornește de la apropierea dintre Qatarul sunnit și Iranul șiit, rivalul tradițional al Arabiei Saudite. Această apropiere, deopotrivă geografică, economică și strategică, poartă un nume – South Pars – cel mai mare câmp gazeifer exploatat acum în lume, împărțit de Iran și Qatar în apele Golfului Persic. Este o apropiere ce vine în contradicție cu interesele vecinilor saudiți ai Qatarului. Pentru Qatar, cel mai mare exportator de gaze naturale lichefiate din lume, South Pars înseamnă aproape toată producția de gaz și circa 60% din veniturile din exporturi. Câtă vreme Iranul s-a aflat în dispută cu Vestul și a fost supus embargoului pentru exportul de hidrocarburi, emirul Qatarului a decis să oprească dezvoltarea acestei exploatări comune. După ce Administrația Obama a încheiat acordul nuclear cu Iranul și Republica Islamică a început să exporte petrol și gaze, Qatarul a anunțat că va relua dezvoltarea South Pars în tandem cu Iranul, pentru prima dată după 2005. „Este ceva total nou și, desigur, în viitor vom schimba informații cu Iranul“, spunea, în aprilie, directorul Qatar Petroleum.

SUA, contra ofensivei șiite

Dezvoltarea acestui câmp gazeifer înseamnă un avantaj economic pentru Iran, o concurență în plus pentru gazele de șist extrase și exportate de SUA, dar și pentru poziția pe piață a Rusiei. Nici proiectul unui gazoduct alimentat de Iran și Qatar care ar fi urmat să traverseze Irakul și Siria (cu regimuri șiite apropiate Iranului) nu a fost pe placul Washingtonului sau al Arabiei Saudite. Toate aceste dispute pe mize de mii de miliarde de dolari au rămas latente în cursul Administrației Obama, îngăduitoare cu regimul iranian. Lucrurile au explodat odată cu venirea la Casa Albă a lui Donald Trump și cu alegerea clară a taberei saudite.

Spaima față de islamul politic

Încurajate de susținerea americană, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite s-au folosit de serviciile micului regat Bahrain pentru a declara acest război economic și diplomatic Qatarului și, implicit, Iranului. Și pentru că în regiune orice război trebuie să îmbrace o haină religioasă, sectară, Qatarul a fost acuzat de susținerea terorismului și a organizației Frații Musulmani, fondatoarea, în 1928, a islamului politic. În fapt, este vorba despre strategii diferite de raportare la islamul politic: dinastia saudită i-a declarat război, iar fostul emir al Qatarului, Hamad bin Khalifa al Thani, a introdus câteva reforme „democratice“ și a oferit finanțare Fraților Musulmani, cu condiția dizolvării ramurei qatariote, în 1999.

Așa se face că emirul de la Doha i-a susținut pe Frații Musulmani pentru a ajunge la putere în Egipt, în 2012. Aici, Qatarul și Arabia Saudită au pariat pe regimuri antagonice, iar în cele din urmă, cei mai puternici au câștigat – lovitura de stat militară din 2013 l-a adus la putere pe generalul Abdel Fattah el-Sisi, prietenul saudiților. Președintele islamist Mohamed Morsi și liderul Fraților Musulmani au fost condamnați la închisoare pe viață, iar fostul dictator Hosni Mubarak și fiii săi au fost achitați. În toată această perioadă tulbure, Administrația Obama a reacționat doar prin bâlbe și indecizie. SUA nu au știut cum să califice lovitura de stat din Egipt, nici susținerea qatariotă pentru Frații Musulmani, nici cum să gestioneze relația cu Arabia Saudită, îngrijorată de semnarea acordului nuclear cu Iranul, în 2015.

Qatarul, un țap ispășitor?

Pornind de la aceste interese economice uriașe, de la strategia de îngrădire a Iranului șiit, promovată de SUA și Arabia Saudită, și îmbrăcând disputa în haina sectară a Fraților Musulmani, Qatarul a devenit peste noapte un țap ispășitor în războiul împotriva terorismului. Desigur, emiratul are rolul său în finanțarea grupărilor jihadiste, însă nu puține sunt informațiile care spun același lucru și despre regatul saudit. Însă, pentru crearea unui „NATO sunnit“ împotriva Iranului, elementele disturbatoare trebuiau eliminate.

Anatema aruncată asupra Qatarului complică însă situația chiar în „bătrâna“ NATO, acolo unde Turcia lui Recep Erdogan, susținătoare a Fraților Musulmani, tocmai și-a deschis o bază militară în Qatar. În plus, ruperea legăturilor dintre petromonarhiile din Golf și Qatar poate însemna sfârșitul Consiliului de Cooperare al Golfului, creat pe modelul UE, cu scopul de a deveni una din marile puteri economice ale lumii.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.