Prime nesimţite la Primăria Capitalei

Încheierea socotelilor pe 2010 scoate la iveală tot felul de ciudăţenii. Ieri aţi aflat despre călătoriile exotice ale unor consilieri. Ioan Gâf Deac, consilier general la Primăria Capitalei, a făcut un drum până la Hanoi, în Vietnam, pentru a onora aniversarea a 1.000 de ani a oraşului. Apoi a dat fuga şi la Beijing la un Forum de dezvoltare durabilă. Alţii au ales destinaţii mai apropiate. În funcţie de aspiraţii, de vise şi de sprijinul acordat la votarea unor decizii. Dar cea mai răscolitoare dispută din Primăria Capitalei este cea legată de prime. Unii au luat praful de pe tobă, alţii au încăput cu greu pe câte un tabel şi câţiva mai importanţi, şefi de compartiment sau directori, au luat câte un miliard, un miliard şi jumătate. Evident, lei vechi. Toată lumea tremură de frică să nu se afle. Inclusiv cei care n-au fost premiaţi. Riscă să îşi piardă postul. Unii fac supoziţii în legătură cu cifrele încasate şi cu banii alocaţi pe compartimente. Alţii strâmbă din nas că au luat prea puţin în raport cu şefii.

Bunăoară, scandalul din Direcţia Generală Economică se referă la 4 miliarde. Adică la prime de 100.000 de euro, încadrate ca stimulente pentru încasările suplimentare. Directorul general Mircea Octavian Constantinescu a beneficiat de o sumă necunoscută. Banii au fost transferaţi printr-o dispoziţie de plată departe de ochii celorlalţi. Directorul de la Direcţia Venituri Lenuţa Boncotă, de profesie ingineră, a beneficiat de un stimulent de 150.000 lei, adică aproximativ 37.000 de euro. Şefa de serviciu Gica Dediu, doar de 100.000 de lei (aprox. 25.000 de euro).

Operaţiunea a fost pregătită încă dinainte de sfârşitul anului. Numai că directoarea serviciului Contabilitate, Camelia Busuioc, a refuzat să semneze, invocând ilegalitatea stimulentelor. Faptul a determinat-o să demisioneze. În locul ei a fost promovat altcineva care a aceptat operaţiunea. De precizat că acordarea stimulentelor pentru 2009 s-a făcut după ce Curtea de Conturi a României şi-a încheiat controlul în Primăria Capitalei.

Prime grase au fost încasate şi de funcţionarii de la Direcţia de Venituri sau de cei de la Direcţia Juridică.

Ce sume au fost împărţite pe la alte direcţii din Primăria Capitalei încă nu ştim. Toată lumea se fereşte să vorbească. Mai bine închide uşa cu cheia şi-ţi strigă prin tăblie, revino, frate, peste două săptămâni!

UPDATE: Primăria Capitalei nu reacţionează de nici un fel. Tace chitic! Între timp, funcţionari din Primărie ne-au transmis că operaţiunea stimulentelor pentru 2009, desfăşurată la sfârşitul lui 2010, a avut loc într-adevăr. Şi este ilegală. Atâta doar că suma totală distribuită ca stimulente pe întreaga Primărie a Capitalei se ridică la 11 miliarde. Prin ordinul de plată nr. 7254 din 16 dec. 2010 au fost transferaţi 1.099.780 lei reprezentând alimentare cont (pentru aproximativ 25 de salariaţi ai Primăriei) iar directorul general n-ar ar fi primit 150.000 de lei, ci numai 133.000. Corect! Prin ordinul de plată nr. 7255, din 16 dec. 2010, nici mai mult nici mai puţin decât 133.266 lei au intrat în contul directorului general Constantinescu. Operaţiunea a fost efectuată conform OG 92 din 2003 (privind Codul de procedură fiscală). Adică stimulente! Ceea ce reprezintă un abuz şi interpretare după ureche pentru a putea încasa banii de mai sus. Cum primarul se ţine de construcţii suspendate şi evită să explice public această cheltuială aberantă, nu ne mai rămâne decât să trimitem informaţiile despre aceste sume la Garda Financiară, la ANAF şi la DNA. Nu de alta, dar ţinând-o tot aşa, în curând vom rămâne şi fără clădirea din faţa Parcului Cişmigiu!

UPDATE: Ce riscă Sorin Oprescu dacă ascunde „primele nesimţite”?

Conform Codului penal, faptele sunt pedepsite aşa cum se precizează:
ART. 289
Falsul intelectual
Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcţionar aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Tentativa se pedepseşte.
ART. 215^1
Delapidarea
Însuşirea, folosirea sau traficarea, de către un funcţionar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează, se pedepsesc cu închisoare de la unu la 15 ani.
În cazul în care delapidarea a avut consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Atenţie, Domnule Oprescu!

ART. 262
Nedenunţarea unor infracţiuni
Omisiunea de a denunţa de îndată săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile prevăzute în art. 174, 175, 176, 211, 212, 215^1, 217 alin. 2 – 4, art. 218 alin. 1 şi art. 276 alin. 3 se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.
Fapta prevăzută în alin. 1, săvârşită de soţ sau de o rudă apropiată, nu se pedepseşte.
Nu se pedepseşte persoana care, mai înainte de a se fi început urmărirea penală pentru infracţiunea nedenunţată, încunoştinţează autorităţile competente despre acea infracţiune sau care, chiar după ce s-a început urmărirea penală ori după ce vinovaţii au fost descoperiţi, a înlesnit arestarea acestora.
ART. 263
Omisiunea sesizării organelor judiciare
Fapta funcţionarului public care, luând cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile, omite sesizarea de îndată a procurorului sau a organului de urmărire penală, potrivit legii de procedură penală, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 5 ani.
Dacă fapta este săvârşită de către un funcţionar public cu atribuţii de conducere sau de control, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 7 ani.

UPDATE: Ce prevede Codul de procedură fiscală?

ART. 227 (CODUL DE PROCEDURA FISCALĂA)

Dispoziţii privind funcţionarii publici din cadrul organelor fiscale

(1) În exercitarea atribuţiilor de serviciu funcţionarii publici din cadrul organelor fiscale sunt învestiţi cu exerciţiul autorităţii publice şi beneficiază de protecţie potrivit legii.

(2) Statul şi unităţile administrativ-teritoriale răspund patrimonial pentru prejudiciile cauzate contribuabilului de funcţionarii publici din cadrul organelor fiscale, în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

(3) Răspunderea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale nu înlătură răspunderea funcţionarilor publici din cadrul organelor fiscale în exercitarea cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă a atribuţiilor de serviciu.

(4) Ministerul Economiei şi Finanţelor şi unităţile administrativ-teritoriale constituie lunar fonduri pentru acordarea de stimulente personalului din aparatul propriu al Ministerului Economiei şi Finanţelor şi al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi din unităţile subordonate, respectiv compartimentelor de specialitate cu atribuţii în administrarea creanţelor fiscale locale, după caz, prin reţinerea unei cote de 15% din:

a) sumele reprezentând valoarea creanţelor fiscale stinse prin executare silită, potrivit prevederilor prezentului cod;

b) sumele încasate în cadrul procedurii insolvenţei;

c) sumele reprezentând impozite, taxe şi contribuţii stabilite suplimentar ca urmare a inspecţiei fiscale, stinse prin încasare sau compensare;

d) sumele reprezentând obligaţii fiscale accesorii stabilite de organele fiscale, stinse prin încasare sau compensare;

e) sumele reprezentând valoarea amenzilor stinse prin încasare sau compensare;

f) sumele reprezentând valoarea bunurilor confiscate şi valorificate.

(5) Agenţia Naţională de Administrare Fiscală poate reţine, în condiţiile legii, o cotă de 75% din tarifele încasate în condiţiile

art. 42 alin. (9), pentru constituirea unui fond de stimulare a personalului din aparatul propriu şi al unităţilor subordonate.

(6) Aprobarea stimulentelor în cazul unităţilor administrativ-teritoriale se face de către ordonatorul de credite, la propunerea conducătorului compartimentului de specialitate.

#M2

(7) Sistemul de acordare a stimulentelor pentru personalul din aparatul propriu al Ministerului Economiei şi Finanţelor şi al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi din unităţile subordonate va fi stabilit similar sistemului de salarizare pentru personalul bugetar şi va fi aprobat prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Până la data aprobării ordinului, reglementările privind distribuirea fondului de stimulente rămân aplicabile.

#B

(8) Plata stimulentelor aprobate se face în cursul lunii curente pentru luna precedentă.

(9) Sumele rămase neutilizate la sfârşitul lunii, respectiv al anului, din fondul de stimulare constituit în condiţiile alineatelor precedente se reportează lunar şi anual, urmând să fie utilizate în acelaşi scop.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.