Primul pas către o apărare europeană

Apărarea europeană este unul dintre obiectivele despre care au tot vorbit țările membre ale Uniunii Europene fără să fi putut însă să-l materializeze până acum.
Franța și Germania sunt țările care au promovat cel mai mult acest obiectiv, în special în timpul mandatului cancelarului Merkel. Actualul cancelar, Olof Scholz, și-a diminuat interesul pentru această chestiune foarte importantă, preferând să opteze pentru asistență mai mare din partea Statelor Unite în apărarea bătrânului continent.
Pe de altă parte, țările scandinave au făcut un prim pas, punându-și apărarea antiaeriană în comun. Cei 269 de luptători din Danemarca, Suedia, Norvegia și Finlanda urmează să creeze un dispozitiv comun de prevenire și atac cu o comandă comună. Țările scandinave, cu excepția deocamdată Islandei, au arătat calea.
Va exista, așadar, un comandament integrat care va avea sprijinul NATO, deși scandinavii vor să sublinieze că ei sunt cei care vor fi în prima linie. „Ne dorim o apărare europeană care să poată participa și la misiuni combinate cu Statele Unite”, a subliniat Ministerul Apărării finlandez.
Supravegherea spațiului aerian al celor patru țări nu va mai fi una câte una, ci în mod colectiv.
Trei tipuri de vânătoare-bombardiere sunt cele care formează scheletul acestui acord multilateral. Toate trei sunt americane, F-16, F-18 și cel mai recent, F-35, acesta din urmă fiind una dintre aeronavele de ultimă generație.
Suedia, la rândul ei, își menține aeronava „Gripen”, despre care experții suedezi și americani admit că este superioară în multe privințe față de F-16 și poate concura cu F-35.
„Gripenul”, fabricat de compania Saab, a suferit într-o oarecare măsură de pe urma concurenței acerbe din partea americanilor, dar adevărul este că nu există mare diferență între acest avion de vânătoare suedez și foarte lăudatul F-35.„Gripen” are avantajul unui cost de întreținere mai mic.

Armamentul este aproape asemănător. Un 8 din 10 pentru luptătorul suedez, și un 8,6 pentru american. Manevrabilitatea este superioară la „Grippen”: 9 din 10 împotriva 8. Iar din punct de vedere al vitezei, luptătorul suedez este superior: mach 2 împotriva 1,60. Cele două avioane folosesc același tip de rachetă, „MBDA Meteor” cu o rază de acțiune de 100 km. Gama de operabilitate este, de asemenea, similară: 3.250 km în ambele cazuri. F-35 este mult mai greu: 13.200 kg față de 6.800.

În noiembrie anul trecut, „Gripenul” a fost selectat de un grup de experți europeni drept aeronava cu misiuni aer-aer și aer-sol care s-ar potrivi cel mai bine forțelor ucrainene. Condițiile economice sunt consistente: o oră de zbor cu avionul de vânătoare suedez costă 5.800 de dolari, în timp ce o oră în F-35 costă 38.000 de dolari. Diferența este foarte apreciabilă.
Dar „Gripenul” până acum nu a fost un mare succes de vânzări. Singurele țări care l-au achiziționat sunt: Ungaria, Africa de Sud și Cehia.
În orice caz, o combinație între avionul de vânătoare suedez și F-16 pare a fi cea mai atractivă și cea care a atras atenția celor patru țări scandinave care au convenit acum pentru a stabili o apărare antiaeriană comună.