Prof. Thierry Berney, șeful Serviciului de Transplant Geneva: „Orice mare realizare este rezultatul muncii în echipă“

Viaţa unui bărbat a fost salvată de soţia lui, care i-a donat un rinichi. Intervenţia chirurgicală a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute la o clinică din Braşov, cu un robot chirurgical ultraperformant. A participat și o echipă de chirurgi elvețieni, printre care și Thierry Berney, șeful Serviciului de Transplant Geneva.

Clinica „Sf.Constantin“ din Braşov unde a avut loc transplantul este singura instituţie privată, la nivel naţional, unde pot avea loc astfel de intervenţii. O astfel de intervenţie chirurgicală costă între 20 şi 30 mii euro, iar spitalul a suportat aproape jumătate din sumă. Medicii elveţieni au făcut operaţia voluntar.

Cotidianul a stat de vorbă cu profesorul Berney despre robotul DaVinci Si, despre importanța chirurgiei robotice și despre ce înseamnă un sistem medical sănătos.

Avantaje enorme pentru pacient

Cotidianul: Operația de vineri a durat aproape șapte ore. Ați făcut zeci de astfel de operații. Cea de vineri a fost una dificilă? Cum se simt cei doi pacienți?

Dr. Thierry Berney: Operația a decurs foarte bine. De fapt, vorbim despre două operații: prima este chirurgie robotică, operație asistată de prof. Iselin, iar a doua este cea de transplant propriu-zis. Cele șapte ore a fost perioada dintre începutul primei intervenții și sfârșitul celei de a doua, inclusiv timpul de pregătire din punctul de vedere al anesteziei. Practic, fiecare operație, cea de prelevare și cea de transplant, a durat câte trei ore. Nu am întâmpinat nicio dificultate pe parcursul operațiilor, așa cum ne și așteptam. Am primit vești că ambii pacienți sunt foarte bine, că rinichiul transplantat funcționează foarte bine, funcțiile sale intrând în normal.

− Ce este robotul DaVinci? Ce înseamnă el pentru medicină, pentru operații ca aceasta? Care sunt avantajele sale?

− Robotul DaVinci nu este de fapt un robot, ceea ce înseamnă că nu face el singur o operație programată. De fapt, este o mașinărie care permite efectuarea de operații laparoscopice într-un mod mult mai funcțional. Chirurgul face toate mișcările, dar cu instrumente care oferă mai multe grade de libertate, mai multe mișcări fine și exacte și o vedere 3D. Robotul oferă mai mult confort chirurgului decât o operație convențională laparoscopică, iar unele avantaje există și pentru pacient, în sensul că se recuperează mai rapid. Avantajele operațiilor laparoscopice (minim invazive) în comparație cu operațiile deschise sunt enorme pentru pacient: nu există răni mari, mai puțină durere, o recuperare mai rapidă și putem vorbi chiar despre avantaje estetice.

− Credeți că a fost un drum greu pentru România să introducă chirurgia robotică? Putem îndrăzni să ne imaginăm că suntem în elita europeană, din acest punct de vedere, sau mai avem drum lung și greu până acolo?

− Aici am să fac o paranteză: este o singură operație în care asistența robotică a fost clar demonstrată ca fiind superioară oricărei alte tehnici chirurgicale: este vorba despre prostatectomie, eliminarea definitivă a prostatei în cazul cancerului de prostată. Mai există și alte câteva operații cu beneficii majore pentru pacient și chirurg. Cea bariatrică este una dintre ele. Acum, este adevărat că marele dezavantaj este că echipamentul și întreținerea lui sunt costisitoare. În concluzie, din punctul meu de vedere, răspunsul la întrebarea dvs este că pentru a fi în elita europeană în termeni care privesc sistemul de sănătate și chirurgia în particular este nevoie de cea mai bună îngrijire posibilă și de cei mai buni chirurgi pentru toți pacienții.

Un astfel de robot înseamnă un mare atuu

– Un medic român care acum profesează în străinătate spunea că nu este important să ai roboți, ci să fie folosiți în fiecare zi. Ce înseamnă un astfel de robot pentru un sistem medical sănătos?

− Sunt de părere că să ai roboți nu este un scop în sine și că un bun sistem de sănătate pentru toată lumea este mai important decât tehnologia de top doar pentru câțiva. Astfel, utilizarea unui robot este foarte intuitivă, iar frumusețea sistemului DaVinci este tocmai despre faptul că nu este o curbă a învățării foarte abruptă și că practicarea zilnică nu este cu adevărat necesară pentru a fi competentă cu ea. Așa cum am spus și mai devreme, robotul și-a dovedit avantajele în mod clar în cazul operației de prostată, de exemplu, permițând rezultate din punct de vedere oncologic și funcțional mai bune decât în cazul unei laparoscopii convenționale sau o operație deschisă. Oferirea unui astfel de robot românilor ar constitui un avantaj.

− Vă amintiți prima operație cu robotul DaVinci? Cum a fost?

− Sigur că da. A fost vorba despre o operație în cazul bolii de reflux gastro-esofagian. A decurs foarte bine și am fost uimit de cât de ușor a fost totul în comparație cu o operație laparoscopică obișnuită.

„Trebuie să înlocuim exploatarea solitară cu succesul solidar“

− Care este diferența între un transplant de la un donator viu și unul de la un donator aflat în moarte cerebrală?

− Sunt diferențe majore: în primul rând, donatorul în viață este o persoană sănătoasă, în comparație cu cel care este în moarte cerebrală și care a suferit răni majore la nivelul creierului (traumatice sau hemoragice, de exemplu). Așa că rinichiul pe care îl prelevăm este de o calitate superioară.

În al doilea rând, perioada dintre prelevarea rinichiului și transplantul efectiv este mult mai scurtă (cam o oră) pentru că este vorba despre operații planificate pe care le facem în același timp. În cazul donatorilor aflați în moarte cerebrală nu poate fi vorba despre așa ceva, când între prelevare și transplant este vorba de mai multe ore.

Dar mai este o mare diferență: cu un donator viu, facem o operație și prelevăm rinichiul de la o persoană care nu are nevoie de el. Astfel, trebuie să acordăm atenție deosebită fiecărui detaliu în cazul donatorilor vii și trebuie să micșorăm riscul complicațiilor la maximum. Acești donatori fac un act de mare generozitate și își pun sănătatea în joc.

− Dr. Gilles Mentha a fost mentorul dumneavoastră. Ce a însemnat el pentru cariera dvs și care este cel mai important lucru pe care l-ați învățat de la el?

− Prof. Gilles Mentha a fost șeful Diviziei de Transplant de la University of Geneva Hospitals. A fost mentorul și prietenul meu. Moartea sa neașteptată de acum trei ani a fost un șoc mare pentru toată echipa sa. A fost un lider important în dezvoltarea carierei mele în domeniul transplantului de organe și în cel al chirurgiei hepato-pancreatico-biliare. Acum eu sunt șeful Diviziei de Transplant și cel mai important lucru care m-a învățat, dar nu numai pe mine, este acela că orice mare realizare este rezultatul muncii în echipă. I-a plăcut întotdeauna să citeze din filozoful francezo-elvețian Albert Jacquard, care spunea: „Trebuie să înlocuim exploatarea solitară cu succesul solidar“. 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.