Ocupați până peste cap cu penibilele noastre scandaluri politice, am trecut, fără să băgăm de seamă, pe lângă un eșec de mari proporții: România a pierdut dreptul de vot în cadrul Agenției Spațiale Europene (ESA).
Agenția Spațială Europeană a luat acestă decizie în urma faptului că țara noastră nu a mai fost în stare să-și achite contribuțiile financiare datorate pentru anii 2017 și 2018. Este vorba despre 22,8 milioane euro pentru anul trecut, respectiv 34,5 milioane pentru anul acesta. La o primă vedere, aceste sume par foarte mari, dar nu este nici pe departe așa: 80% din aceste sume se întorc în țară sub forma finanțării unor proiecte incluse în acest domeniu de vârf al științei și tehnicii mondiale.
Europa spațială
Agenția Spațială Europeană are 22 de state membre, fiind organismul internațional care elaborează și aplică elementele programului spaţial european. În general, este vorba despre proiecte dedicate atât cunoașterii și explorării sistemul nostru solar, cât şi dezvoltării unor tehnologii, dar și a altor activități spațiale, domenii de vârf ale cercetării în care este implicată și industria europeană. Fost ministru al Educației și Cercetării în guvernul lui Victor Ponta, dar și premier interimar după demisia acestuia, Sorin Câmpeanu, președintele Consiliului Rectorilor din România, a declarat la începutul acestei luni, pe 2 octombrie, că după suspendarea dreptului de vot în cadrul ESA „toate proiectele derulate de entități de cercetare românești cu finanțare ESA, câștigate prin competiție internațională, sunt blocate în acest moment deoarece contractele de finanțare nu au fost încă semnate“. Asta, în condițiile în care programul ESA este unul dintre programele internaționale cu cel mai bun randament. În acest context, cei care pierd din cauza suspendării dreptului de vot al țării noastre sunt universitățile, institutele de cercetare, Agenția Spațială Română (ROSA), precum și mediul economic, reprezentat de o serie de companii specializate în domeniul IT.
Falimentul din ceruri
Cum de s-a ajuns în această situație falimentară? Greu de înțeles, greu de acceptat! Cu atât mai mult cu cât, pe 17 decembrie 2010, atunci când a fost admisă în Agenția Spațială Europeană (ESA), România era una dintre cele mai respectate țări est-europene în ceea ce privește domeniul spațial. Atunci, într-un interviu acordat presei, Marius-Ioan Piso, directorul Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), a declarat: „Suntem în negocieri cu Agenţia Spaţială Europeană de trei ani şi colaborăm de 18 ani. Din 2006 am primit statutul de stat cooperant şi sperăm ca la 17 decembrie 2010 să primim statutul de membru. Includerea României în ESA înseamnă accesul la tehnologie înaltă. După ce încheiem acest acord vom avea un termen de 5 ani în cursul cărora, prin colaborare, vom stabili nişte domenii de activitate la cel mai înalt nivel tehnico-științific“. Întrebat cum este văzută țara noastră în ceea ce privește domeniul cercetării spațiale, directorul Marius-Ioan Piso a spus atunci: „Dacă intrăm în Agenţia Spaţială Europeană, vom fi a doua ţară (după Cehia) din fostul spaţiu ex-sovietic care reuşeşte asta. România participă la majoritatea întâlnirilor grupurilor spaţiale. Cooperăm pe linie de securitate cu NATO. Suntem văzuţi ca fiind cea mai eficientă ţară din spaţiul est-european. Avem o imagine bună. În regiune România este deja cu mult peste celelalte state din punct de vedere spaţial. Ungaria e destul de jos, Serbia putea să avanseze, dar a fost războiul şi s-a dus, Bulgaria nu se organizează“.
Săracii Europei spațiale
În ultimul deceniu, programul spațial european s-a bucurat de un sprijin financiar cu adevărat consistent, acordat de majoritatea guvernelor din țările membre. În medie, fiecare locuitor al Europei vestice contribuie cu circa 15 euro la programele spațiale civile și militare. În SUA, situația este ceva mai nuanțată: alocă circa 110 dolari pe cap de locuitor. Dar asta se întâmplă în condițiile în care acolo prioritare sunt programele spațiale militare, pentru care se alocă un buget anual de peste 20 miliarde euro. Câți bani cheltuia România pentru cercetarea spațială în anul intrării sale în ESA? Mai nimic: circa 20-30 cenți pe cap de locuitor. Specialiștii acestui domeniu sperau atunci la o contribuție de măcar 2 euro pe cap de locuitor. Această sumă nu a fost atinsă niciodată. Totuși, în condițiile în care veșnic ne văităm de lipsa banilor, de ce ar contribui țara noastră la programul ESA? În urmă cu opt ani, directorul Marius-Ioan Piso a explicat, punct cu punct: ,,România va contribui cu o sumă la bugetul ESA, bani cere se vor întoarce prin proiecte pentru România. Este cea mai convenabilă cooperare economică. Contribuţia financiară se va calcula proporţional cu venitul naţional net. Bugetul ESA este undeva la 4 miliarde euro. Cei mai mari contributori la acest buget sunt Germania, Franţa, Anglia, Belgia, Olanda“. În ceea ce privește beneficiile obținute în urma „investițiilor spațiale“, acestea au fost deosebit de importante: accesul la informații și tehnologii de ultimă oră, monitorizarea inundaţiilor și a oricăror alte fenomene distructive asemănătoare, telemedicina spaţială ori hărți GPS mai bune. Iar toate aceste avantaje nu se opresc doar la nivel teoretic. Europa a realizat deja programul Galileo (sistemul de navigaţie prin satelit), precum şi programul EGNOS, care a crescut precizia semnalelor utilizate pentru navigaţie prin satelit în Europa. Pe urmă, programul Climate Change este un sistem care poate să spună clar ce se întâmplă cu modificarea climatică. La toate acestea se adaugă și posibilitatea pregătirilor pentru viitoarele zboruri spațiale cu echipaj uman. Lipsa banilor sau doar „zgârcenia“ guvernamentală nu a lovit doar implicarea țării noastre în programul spațial european. Până acum s-au adunat datorii și la plata contribuțiilor către Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN), locul unde funcționează cel mai mare accelerator de particule elementare din toată lumea. Un for științific de elită, în care țara noastră a fost admisă ca membru cu drepturi depline, încă din anul 2015. Iar de atunci până astăzi, foarte mulți dintre specialiștii noștri înalt calificați în acest domeniu de vârf al științei au participat la diverse programe de cercetări în cadrul cărora s-au făcut remarcați. Ei bine, România a acumulat datorii și față de acest organism științific internațional. Este vorba despre circa două milioane de euro. Cel puțin deocamdată, nu s-a pus problema ca României să i se suspende și de acolo dreptul de vot.
Trecut glorios
Probabil că, atunci când s-a anunțat că România a fost exclusă din programul spațial european, omul de pe stradă a ridicat indiferent din umeri, exclamând, cu suficiența specifică mahalagiului sfertodoct: „Ei, pagubă-n ciuperci! Fugi, dom’ne, de aici cu programul spațial românesc! Așa ceva nu există!“. Nimic mai fals. Asta, deoarece, încă de pe la mijlocul anilor ’60, România face parte din „clubul select“ al țărilor care participă la cursa pentru cucerirea spațiului cosmic. Peste cinci decenii în cursul cărora o serie de instrumente deosebit de sofisticate au fost lansate la bordul unor sateliți ori stații orbitale. Este drept că în această cursă contracronometru, la care am participat alături de liderii mondiali ai acestui domeniu, realizările noastre n-au fost la fel de spectaculoase precum cele sovietice sau americane. Totuși, n-au fost lipsite de importanță. Ajunse rând pe rând în spațiul cosmic, fiecare dintre acele eșantioane de inteligență alcătuiește, fie și la nivel imaginar, o mică „Românie extraterestră“.
„Made in Romania“
Aflate sub tutela „marelui frate de la Răsărit“ și în plină competiție cu „lagărul“ capitalist, țările socialiste au început să colaboreze în domeniul cercetării și utilizării spațiului cosmic încă de prin anul 1965. Pe atunci, sovieticii puneau la bătaie atât infrastructura necesară oricărei lansări în spațiu, cât și pe specialiștii lor, care aveau deja o mare experiență în domeniu. Astfel se face că, până la începutul anilor ’90, „mesagerii“ României au ajuns în spațiu la bordul unor vehicule spațiale sovietice lansate de pe cosmodromul din Baikonur. Primul dintre instrumentele „Made in Romania“ trimis în spațiul extraterestru a fost un detector de radiație cosmică, instalat, în anul 1972, la bordul satelitului Interkosmos 6. Ulterior, în anii 1974 și 1975, două detectoare similare au fost instalate pe sateliții Cosmos 690 şi Cosmos 782. În anul 1977, sateliții Interkosmos 17 și Cosmos 936 au beneficiat și ei de câte un detector de radiație românesc. În 1978, mai multe magnetometre, precum și aparatura specializată în studiul plasmei cosmice au fost instalate pe satelitul Interkosmos 18. În 1979 au urmat alte două detectoare de raze cosmice, amplasate unul la bordul satelitului Cosmos 1129, iar celalalt la bordul stației Saliut 6. În 1980, studiile de magnetometrie și ale plasmei cosmice au continuat la bordul satelitului Interkosmos 20. Anii 1982, 1985, 1986 și 1989 au marcat prezența, atât la bordul unor sateliți din gama Cosmos (1514, 1781, 2044), cât și al stației orbitale Saliut 7, a altor aparate românești. Ulterior, după prăbușirea Cortinei de Fier, s-a aflat că o bună parte a programului spațial sovietic a avut și o importantă componentă militară. În această categorie s-au înscris majoritatea sateliților lansați în programul Cosmos. Plasați pe orbite aproape identice, cei peste 2.300 de sateliți lansați sub acest nume au fost mai ales sateliți militari, iar experimentele efectuate la bordul lor au alcătuit baza a ceea ce s-a fi dorit să fie „Războiul stelelor“ în variantă sovietică. După 1990, prăbușirea blocului sovietic, dar și criza perpetuă în care a intrat economia românească au micșorat foarte mult participarea noastră la explorările spațiale. În ciuda acestor factori restrictivi, programul spațial românesc a continuat, chiar dacă la o scară cu mult mai redusă. În ultimii ani, România extraterestră s-a completat cu două magnetometre SG-R8, care, incluse în proiectul Interball, au fost plasate la bordul sateliților Magion-4 și Magion-5, lansați pe 2 august 1995, respectiv 28 august 1996. De asemenea, Dispozitivul de Calcul la Bord care face parte din proiectul rusesc Prirodata a fost trimis în spațiu pe 23 aprilie 1996, la bordul stației orbitale MIR.
Românul din stele
Bineînţeles că punctul de vârf al programului nostru spaţial a fost zborul cosmic al lui Dumitru Prunariu, primul şi până acum singurul astronaut român. Începută la 14 mai 1981, misiunea Soiuz 40, la care Prunariu a luat parte, a durat în total şapte zile, 20 de ore şi 42 de minute. O misiune relativ lungă, în cursul căreia românul a luat parte la 21 de experimente ştiinţifice, dintre care cea mai mare parte au fost concepute chiar aici, acasă. O altă misiune de cercetare a spațiului cosmic în care a fost implicată și țara noastră a avut loc în urmă cu circa opt ani, pe 24 februarie 2011. Atunci, înainte de a fi „scoasă la pensie“, naveta americană Discovery a decolat, de la Centrul Spațial Kennedy, în cel de-al 39-lea și ultimul său zbor cosmic. Format din șase astronauți, echipajul navetei americane a petrecut două zile în spațiu, după care s-a cuplat cu Stația Spațială Internațională (ISS). Printre misiunile executate atunci de către membrii echipajului s-a aflat și un experiment biologic conceput și bazat pe aparatură construită în România.
Iată că acum, în zilele noastre, „epopeea spațială“ este pe punctul de a fi blocată, iar toate aceste episoade pline de glorie să devină niște simple povești, pe care noi le vom spune copiilor și nepoților noștri. Iar asta doar din cauza câtorva prăpădite de milioane de euro. Milioane pe care un politician cu „iuțeală de mână“ din zilele noastre le șterpelește dintr-o simplă trăsătură de condei.
Sumele sunt egale cu banii cheltuiti de cretinul Dragnea pentru acel asa zis referendum fara cap si fara coada, expresia limpede a cretinismului organizatorului Dragnea.
Mie sila de tara asta in care hotii au milioane si oamenii inteligenti nu au niciun viitor.
Mie silaaaaaa de politica!!
Unei colonii nu ii este necesara stiinta, cercetare, progres ci doar supunere, supunere, supunere.
Ce fumezi, tovarase?! Guvernul analfabet si corupt PSD-ALDE al Romaniei nu si-a platit contributiile! Nu e vina nimanui din exterior ca pe tine te conduc analfabetii si coruptii!
Pai de ce netovarase din cea mare gradina Romania nu si-a achitat contributia? Din prea mult venit ce are din resursele exploatate de altii? Cumva da pe afara de generos ce e impozitul varsat de multinationale? Poate din multsuccesul privatizarilor impuse prin tratatele PSAL 1 si 2?
oricum, noi suntem aerieni. Ce ne mai trebuie agenţii spaţiale, când plutim între indolenţă, prostie şi politică autodistructivă?!
Vorbe goale şi demagogie multă.
Nu avem niciun rol de jucat în cercetarea spaţială şi n-avem bani de aruncat pentru joaca de-a astronauţii.
Să ne vedem de problemele adevărate ale României: sănătate, curăţenie, autostrăzi, creştere economică, nivel de trai, eliminarea motarelor diesel etc. Astea contează, de stele verzi n-avem nevoie chiar deloc.
Nea Surcică, lasă gargara. Dacă l-au învârtit puţin ruşii pe Prunariu pe orbită nu înseamnă că avem trecut spaţial glorios.
Toate ţările socialiste s-au lăudat cu ”gloria” asta – înaintea noastră 🙂
Bulgaria si Serbia ne-au luat-o inainte, popoarele bulgar si sarb isi recapata demnnitatea si locul intre popoarele civilizate si inovatoare, numai poporul roman a ajuns de rasul planetei in an Centenar sub conducerea PSD-ALDE. Dragnea acest repetent si penal caci a fost condamnat de instante la inchisoare cu suspendare este singurul vinovat de distrugerea viitorul Romaniei. Scrie in articol ca Romania nu si-a platit contributiile in 2017 si 2018, exact de cand acest ticalos fara scrupule si tradator de tara teleormanean face guverne. Sper ca toti care l-ati sustinut si votat sa platiti in fata divinitatii si a stramosilor in viata aceasta sau de dincolo caci aveti pe constiinta distrugerea si umilirea Romaniei care dat lumii inventatori ca Poenaru, Coanda, Cantacuzino, Anastase Dragomir si prima femeie inginer din lume Elisa Zamfirescu!