Taxele de licenţiere şi de autorizare a organizatorilor de jocuri de noroc din România vor fi majorate ceea ce va avea o influenţă pozitivă asupra creşterii veniturilor colectate la bugetul de stat de până la 40%, potrivit unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă privind privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicat marţi seara de Ministerul Finanţelor.
„Referitor la propunerea de modificare a cuantumului taxelor specifice activităţilor din domeniul jocurilor de noroc, de precizat este faptul că prin creşterea nivelului acestora (…) se estimează o influenţă pozitivă asupra creşterii veniturilor colectate la bugetul de stat de până la 40%. Astfel, pentru restul anului 2023 şi anul 2024 se estimează ca veniturile colectate la bugetul de stat să atingă cifra de 583,4 milioane lei”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
Potrivit sursei citate, organizarea şi exploatarea activităţii de jocuri de noroc pe teritoriul României constituie monopol de stat, iar statul român are dreptul exclusiv de a decide condiţiile în care un operator economic are posibilitatea să realizeze o astfel de activitate pe teritoriul român, stabilind care sunt condiţiile de licenţiere, respectiv de autorizare.
Astfel, jocurile de noroc la distanţă sau jocurile de noroc online trebuie să fie organizate şi autorizate pe teritoriul României, locul unde operatorii economici licenţiaţi şi autorizaţi, în condiţiile legii, îşi desfăşoară activitatea şi ulterior în baza activităţii desfăşurate trebuie să plătească impozite şi taxe în conformitate cu reglementările legale în vigoare.
„(…) se impune modificarea art. 1, alin. (2) şi art. 1^3, alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, cu modificările şi completările ulterioare, cât şi introducerea unei prevederi noi, articolul 15 alin. (1) litera B punctul (X), măsuri ce vor duce la întărirea ordinii sociale şi economice, la o mai bună previzionare şi colectare a taxelor şi impozitelor datorate la bugetul de stat, la o protecţie sporită a jucătorilor, precum şi la prevenirea şi combaterea activităţilor infracţionale cu implicaţii transfrontaliere”, se menţionează în nota de fundamentare.
Totodată, pentru prevenirea şi combaterea dependenţei de jocuri de noroc, elaborarea de politici coerente privind sprijinul acordat persoanelor vulnerabile, protecţia minorilor sau a altor grupuri vulnerabile din punct de vedere social şi economic (…) este necesară realizarea infrastructurii IT – hardware şi software, care să cuprindă baza de date digitală, la nivel naţional privind persoanele autoexcluse şi cele indezirabile şi dezvoltarea unei linii de comunicare de tip telverde, precum şi majorarea substanţială a contribuţiei anuale a operatorilor de jocuri de noroc licenţiaţi pentru promovarea respectării principiilor şi măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social.
Astfel, se înfiinţează pe lângă Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN) o activitate finanţată integral din venituri proprii în conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice. În acest context, potrivit proiectului, veniturile proprii se constituie din contribuţiile organizatorilor jocurilor de noroc licenţiaţ. Aceste contribuţii anuale sunt: pentru organizatorii de jocuri de noroc la distanţă licenţiaţi din clasa I – 500.000 euro anual; pentru persoanele juridice implicate direct în domeniul jocurilor de noroc tradiţionale şi la distanţă licenţiate din clasa II – 15.000 euro anual; jocurile la distanţă monopol de stat clasa III – 100.000 euro anual.
Oganizatorii de jocuri de noroc tradiţionale licenţiaţi vor avea contribuţii pentru jocurile loto de 200.000 euro anual, pentru jocurile de videoloterie: 100 euro pentru fiecare aparat anual, pentru pariurile mutuale: 50.000 euro anual, pentru pariurile în cotă fixă: 200.000 euro anual,
pentru pariurile în contrapartidă: 100.000 euro anual, iar pentru jocurile de noroc caracteristice cazinourilor: 4.000 euro anual pentru fiecare
masă de joc.
De asemenea, pentru jocurile caracteristice clubului de poker contribuţia va fi de 5.000 euro anual pentru fiecare club, pentru jocurile tip slot-machine se va aplica etapizat după cum urmează:100 de euro anual pentru fiecare slot autorizat în cursul anului 2023, proporţional cu
perioada de timp rămasă după intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe; 300 de euro anual pentru fiecare slot autorizat în cursul anului 2024 şi 500 de euro anual pentru fiecare slot autorizat în cursul în anului 2025 şi următorii. Contribuţia pentru jocurile bingo desfăşurate în săli de joc este de 5.000 euro anual, iar pentru jocurile de noroc bingo organizate prin intermediul sistemelor reţelelor de televiziune: 500.000 euro anual.
Proiectul de OUG mai prevede ca veniturile din contribuţiile organizatorilor jocurilor de noroc licenţiaţi încasate de către Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc să se vireaze în procent de 70% către bugetul de stat, din conturile de venituri bugetare în care acestea au fost încasate, în termen de 5 zile lucrătoare al lunii următoare încasării, iar procentul de 30% rămas din totalul sumelor încasate este utilizat pentru activitatea finanţată din venituri proprii.
„Prin sumele virate la bugetul de stat din contribuţiile organizatorilor jocurilor de noroc licenţiaţi se pot asigura fondurile necesare dezvoltării unor programe de sănătate publică şi educaţionale în combaterea adicţiei”, se arată în nota de fundamentare.
Tot pentru protejarea jucătorilor, a persoanelor aflate în situaţii de risc, s-a impus instituirea unei interdicţii privind comercializarea alcoolului în sălile de jocuri de noroc, se menţionează în document.
Alte măsuri ce urmăresc combaterea criminalităţii organizate, a celei economice în rândul operatorilor de jocuri de noroc cât şi protecţia ordinii şi a sănătăţii publice, ţinând cont şi de capacitatea de control limitată a ONJN, sunt reprezentate de instituirea interdicţiei acordării unor tipuri de autorizaţii, cât şi a exploatării unor anumite mijloace de joc.
Totodată, pentru asigurarea unui grad ridicat de conformare în faţa obligaţiilor legale, se impune creşterea nivelului de garanţii pe care operatorii de jocuri de noroc trebuie să îl asigure pentru a desfăşura această activitate.
Potrivit proiectului, taxele anuale aferente licenţei de organizare a jocurilor de noroc sunt pentru jocurile loto: 200.000 euro, pentru pariurile mutuale: 65.000 euro, pentru pariurile în cotă fixă: 200.000 euro, pentru pariurile în contrapartidă: 150.000 euro, iar pentru jocurile de noroc caracteristice cazinourilor:150.000 euro.
De asemenea, proiectul mai prevede taxe pentru jocurile caracteristice clubului de poker de 25.000 euro, pentru jocurile tip slot-machine, de 150.000 euro, pentru jocurile bingo desfăşurate în săli de joc – 15.000 euro, iar pentru pentru jocurile de noroc bingo organizate prin intermediul sistemelor reţelelor de televiziune – 150.000 euro.
În proiect se menţionează şi taxele pentru jocurile de noroc la distanţă în funcţie de trei categorii de licenţe.
În ceea ce priveşte taxele aferente autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc (anuale), acestea sunt pentru jocurile tradiţionale de tip loto: 300.000 euro, pentru pariuri mutuale – tradiţionale: 21% din veniturile din jocuri de noroc, realizate la nivelul organizatorului, astfel cum sunt definite la art. 1^1 din ordonanţa de urgenţă, dar nu mai puţin de: 120.000 euro, pentru pariuri în cotă fixă – tradiţionale: 21% din veniturile din jocuri de noroc, realizate la nivelul organizatorului, astfel cum sunt definite la art. 1^1 din ordonanţa de urgenţă, dar nu mai puţin de 200.000 euro, pentru pariuri în contrapartidă – tradiţionale: 21% din veniturile din jocuri de noroc, realizate la nivelul organizatorului, dar nu mai puţin de 200.000 euro.
Taxele pentru jocurile de noroc caracteristice cazinourilor sunt: pentru fiecare masă, în municipiul Bucureşti de 70.000 euro, iar pentru fiecare masă, în alte locaţii decât municipiul Bucureşti – 40.000 euro, pentru clubul de poker, în fiecare locaţie, în municipiul Bucureşti: 82.500 euro, iar în alte locaţii decât municipiul Bucureşti – 38.500 euro. Pentru fiecare mijloc de joc tip slot-machine, taxa aferentă autorizaţiei de exploatare este de 5.300 euro.
Potrivit proiectului, pentru jocurile bingo desfăşurate în săli de joc se percepe 7.500 euro pentru fiecare sală, precum şi 5% din valoarea nominală a cartoanelor achiziţionate de la Compania Naţională „Imprimeria Naţională” – S.A., care se achită în avans la Trezoreria Statului, cu prezentarea ordinului de plată vizat de trezorerie la ridicarea cartoanelor.
Valoarea în lei atât a taxelor pentru jocuri de noroc, cât şi a garanţiilor stabilite în moneda euro se determină prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro pe baza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent precedent momentului exigibilităţii plăţii, aşa cum a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acest curs se utilizează pe toată durata anului următor.
Văd că ne-am prins cu toții că de fapt se urmăreşte curățarea pieței păcănelelor astfel ca banii de pariuri să se ducă spre Superbet şi alți frățiweri de-ai lor.
Deci ciu-ciu încasări la buget, iar povestea aia cum că vor creşte încasările la buget cu 40% e o tâmpenie! Toate păcănelele „în format fizic” vor pune lacătul pe uşă, jucătorii se vor duce spre online unde firmele de pariuri şi jocuri sunt înregistrate prin insulele alea frumoase denumite „paradisuri fiscale” sau în Olanda, iar statul român nu va mai colecta absolut nimic.
Dar dacă-i ordin de la dna Ursula să-l ajutăm pe fratello al dânsei, ne executăm cu plăcere! Nu-l ajutăm cu entuziasm şi pe Zelenski, dacă aşa a fost porunca?
Sa dea Dumnezeu s-o condamne pe satana sefa de la UE din cauza ca si-a luat pe persoana fizica masinaria de bani negri, dar nu cred fiindca e protejata lu’ aliatu’ strategic. Ca d-aia nu i s-a intamplat nimic nici in cazul fraudei cu vaccinuri, nici in cazul jefuirii bugetului UE si a bugetelor statelor membre UE in scop de „slava Ucrainii”.
Magraonu’ a primit dictat sa-i omoare p-ailalti ca sa ramana decat masinaria de bani negri ai lu’ UrSSula.
@@Margelatu:
Este revoltă la Bruxelles după ce fratele Ursulei von der Leyen a ajuns să conducă principala firmă de jocuri de noroc din Europa Centrală și de Est,firma numita Superbet
Eurodeputații cer o investigație independentă care să verifice influențele avute de șefa Comisiei Europene asupra afacerilor conduse de fratele său. Suspiciunile acestora au apărut la doar câteva luni după ce Hans Holger a preluat conducerea companie
Nici cu escrocul Sorin Constantinescu „Pacanele”nu imi e rusine dar banii de la pacanele se duc..ghiciti unde, in ce odăi???
PS il parafrazez pe Tomac : „Cert este un singur lucru. Că piața de asigurări si de jocuri de noroc din România a fost prost protejată”\
Președinte firmei ăleia cu cazinouri (alea multe de peste tot, am uitat cum le zice) este fratele lu’Urssula.
Ciolacu vrea să îi elimine pe toți ceilalți ca să rămână doar firma aia.
Nota MF menționează o serie de alte beneficii obținute prin darea în judecată a statului: acordarea „sporului de permanenţă”, acordarea de despăgubiri morale pentru condiţii necorespunzătoare de muncă de până la 500 euro/lună/persoană, acordarea numărului de zile de concediu de odihnă suplimentar (câte 10 zile pentru fiecare an) şi plata indemnizaţiei de concediu aferente acestor zile – pentru condiții grele de lucru
Magistrații au jupuit statul de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022″”(media )
PS. Acesta e RAUL inegalitatii sociale din Romania Iliesciana,Tara Pacanelelor
NIci un poolitician nu e in stare sa taie Raul de la radacina
Lista privilegiilor magistratilor in Romania Cetatenilor:))
”Salariile variază între 32.207 lei pentru un preș de curte de apel și puțin peste 17.000 lei, pe lună, pentru un judecător cu 3-5 ani vechime. Aceste salarii includ 3 sporuri: pentru condiții grele de muncă, suprasolicitare neuropsihică și păstrarea confidențialității. În total, alte 5.500 – 6.000 de lei pe lună.
Valoarea medie a pensiei nesimtite a fost la 1.01.2023 de 21.404 lei. Pentru comparație, valoare medie a pensiei în ianuarie 2023 a fost de 2.003 lei.
Magistrații pot ieși la pensie până în 50 de ani. Un cetățean obișnuit, la 63 de ani – femei și 65 de ani – bărbați.
Magistratii beneficiază anual de 6 călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul. Aceste drepturi nu se impozitează.
În perioada concediului de odihnă, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşt beneficiază, de transport gratuit dus-întors între localitatea de domiciliu şi localitatea din ţară în care îşi petrece concediul de odihnă.
……
…………….
Beneficiază în mod gratuit de asistenţă medical, medicamente şi proteze…
Acolo este vorba de evaziune uriasa. DNA,ANAF,DIICOT ii ocolesc pe ‘intreprinzatori’ de 30 de ani. Oricat ar mari statul taxele tot cu praful de pe toba ramane. Este o afacere mafiota 100% a protejatilor baietilor destepti.