Expoziția „Cuza 150”. Cuza domnitorul şi Cuza omul

Expoziţia „Cuza 150” îl prezintă pe Alexandru Ioan Cuza în tripla lui calitate: de om, de om politic şi de conducător de naţiune, a declarat Ernest Oberländer-Târnoveanu, director general al Muzeului Naţional de Istorie a României, la vernisajul expoziţiei.

„Anul acesta s-au împlinit 150 de ani de la moartea celui care practic stă la fundamentul statului modern român. Alexandru Ioan Cuza a domnit doar şapte ani, dar ceea ce a reuşit să împlinească în nişte condiţii înfiorătoare a fost o operă perenă. Practic, nu există instituţie modernă, inclusiv aceasta în care ne aflăm, care să nu aibă conexiune cu opera lui Alexandru Ioan Cuza, de la Ministerul Afacerilor Externe, la Ministerul Educaţiei, Ministerul Apărării Naţionale, Parchetul General, Ministerul Justiţiei, ca să amintesc doar câteva din instituţiile foarte importante, îşi au originea în instituţii create de Alexandru Ioan Cuza. (…) Cuza a fost unul din cei mai profunzi şi mai de succes proeuropeni din istoria noastră. El a pus România pe şine, chiar dacă calea ferată a fost inaugurată de abia în 1869, dar în vremea lui Cuza a pornit proiectul primei căi ferate şi această cale ferată pe care mergea România, mergea spre vest şi nu spre alte orizonturi”, a declarat directorul MNIR.Diana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii, a spus că expoziţia vernisată la MNIR oferă publicului posibilitatea să-l descopere pe cel care a „contribuit la idealul românesc prin realizarea realizarea Micii Uniri”.

„Mă bucur foarte mult că avem ocazia să descoperim acest ideal, pe acest domnitor care a contribuit la idealul românesc prin realizarea Micii Uniri, la reformele statului român şi pe cel care a fost omul Alexandru Ioan Cuza. Pentru mine este o premieră să văd atâtea obiecte care au aparţinut marelui domnitor în acelaşi loc şi cred că acest lucru va dinamiza puţin scena culturală şi istorică şi va încuraja pe cât mai mulţi tineri, elevi şi studenţi, să vină să viziteze această expoziţie”, a spus secretarul de stat.

Cornel Ilie, directorul adjunct al Muzeului Naţional de Istorie a României, şi unul dintre curatorii expoziţiei „Cuza 150”, a afirmat că expoziţia nu este despre moartea lui Alexandru Ioan Cuza, ci este una care priveşte viaţa şi activitatea domnitorului.

„Este expoziţia pe care noi am dorit să o realizăm pentru a marca acest moment al împlinirii a 150 de ani de la moartea lui Alexandru Ioan Cuza, dar expoziţia noastră nu este una despre moartea lui Alexandru Ioan Cuza, deşi se află şi lucruri legate de acest moment, ci este una care priveşte viaţa şi activitatea lui Alexandru Ioan Cuza împărţită pe două segmente: Cuza domnitorul şi Cuza omul”, a declarat Cornel Ilie, pentru Agerpres.

Acesta a explicat că pentru realizarea expoziţiei a existat o colaborare cu foarte multe muzee „pentru a crea o imagine foarte interesantă şi foarte completă a lui Cuza”.

Proiectul expoziţional este realizat de Muzeul Naţional de Istorie a României împreună cu Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Biblioteca Academiei Române, Muzeul Municipiului Bucureşti, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Muzeul Naţional Peleş, Muzeul Naţional al Bucovinei (Suceava), Complexul Muzeal Naţional Neamţ, Muzeul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Muzeul Judeţean Vaslui, Muzeul „Vasile Pârvan” (Bârlad) şi Arhivele Naţionale ale României. La expoziţie a contribuit, de asemenea, şi Daniel Cosmin Obreja, care s-a alăturat cu obiecte din colecţia proprie.

Expoziţia va putea fi vizitată în perioada octombrie 2023 – martie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10,00 – 18,00 (program de vară) şi 9,00 – 17,00 (program de iarnă).

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

12 Comentarii

  1. Care mica Unire!!!??? Cine si cand a lansat aceasta diversiune care in final a contaminat mintile fraierilor? Exista o SINGURA UNIRE, aceea de la 24 ianuarie 1859 care a pus bazele nasterii unei tari. In 1918 au fost doar alipiri de teritorii la Patria Mama.

  2. Pus de străini ( masgonic, ziși azi ” europeni”, de la patu z opt) extras de străini, oprimat de straini, portret in efigie făcut azi de straini, la in muzeu condus de un cetatean cu nume strain. Vae victis!

  3. Cuza, victima a unei conspiratii criminale masonice. In locul sau, al unui domnitor ales, adus un coate-goale de pe meleaguri straine, ai carui urmasi actuali nu se satura nici azi din capusarea Romaniei.

  4. pt comentariu. si pe mine ma doare propaganda prin care ardelenii de peste 100 de ani vor sa stearga Istoria Romaniei, dand uitarii marii domni si martiri ai neamului pt a-i ridica in slavi pe toti profitorii. in 24 ianuarie s-a nascut Romania ca natiune, iar Adunarea de la Alba Iulia la doua saptamani dupa TERMINAREA razboiului este ridicata la rang de mare eroism, stergandu-se cu buretele peste jerfa a sute de mii de romani din Regat morti pe front sau in afara lui din cauza razboiului si greutatilor. Sa nu uitam indemnul PD-listului Boc:”Sa ne luam tara inapoi”. Trebuie sa ramanem recunoscatori lui Stefan cel Mare si Sfant si pliesilor lui, a lui Mircea cel Batran, Vlad Tepes tredat de brasoveni, Mihai Vitezu, Tudor Vladimirescu dat uitarii pt a-l slavi pe…Ecaterina Teodoriu si marele reformator Alexandru Ioan Cuza care i-a deranjat rau pe slugoii de boieri complexati ca-s inferiori unor curti occidentale de l-au tradat ca sa aduca un rege strain si au stipulat in Constitutie ca regele nu se poate casatori cu o pamanteana, doar de vita straina.

  5. @IQ100: Exagerezi grosolan influenta straina. Este adevarat ca interesele straine au jucat un rol in Unirea de la 1959 dar acestea coincideau doar in parte cu ale romanilor.

    Astfel, pe cind Divanurile ad-hoc cereau unirea Principatelor, Conventia de la Paris din 1858, dind prioritate intereselor marilor puteri ale timpului, a acceptat doar un simulacru de unire, si acela sub semnul provizoratului.Uneltirile contra unirii, puse la cale din afara, au fost dejucate de romani, o contributie majora avind militantii moldoveni, in special energica si abila Cocuta Vogoride. De altfel, moldovenii au fost principalii militanti pentru unire, Divanul ad-hoc al Moldovei cerind numele de Romania pentru noul stat.

    Dubla alegere a lui Cuza a fost opera romanilor. Idem programul de unificare in fapt a celor 2 principate, dupa ce aceasta alegere a fost acceptata de puterile semnatare ale Conventiei. Acestea vor recunoaste realizarea de fapt a unirii, actul final fiind recunoasterea Statutului lui Cuza (Constitutia lui Cuza), tot la Paris, in 1864.

    E drept ca programul de reforme, insemnind modernizarea tarii, a deranjat unele interese straine dar abdicarea fortata a lui Cuza a fost, iar, ‘opera’ celor din interior, nemultumiti de stirbirea privilegiilor.

    Cuza nu era domnitor ereditar, ceea ce el consimtise fara rezerve, si, in 1866, cauta el insusi o solutie de succesiune, corespondind cu Napoleon al III-lea. Aducerea unui print strain ca domnitor ereditar figura demult in programul revolutionarilor romani, care preconizau crearea unui stat romanesc unificat, in linie cu miscarile de emancipate nationala din Europa si din lume. Deci, inca odata, nu strainii l-au adus pe Carol in tara ci Locotenenta domneasca.

    Ca, dupa aceea, Carol a aliniat tara intereselor germane este alta poveste.

  6. Terminați bă cu Mica Unire. Este singura Unire din istoria romanilor, alta nu exista, nătărăilor!

  7. Prima cale ferată din romania era bucurești-Giurgiu, deci spre sud,. spre ”poarta” unde aparțineai atunci..Pe urmă Cuza era un răzvrătit impotriva prostiei nației sale.. El a aflat că e ”alesul” fiind in Italia, la masa de biliard,.Nu era de acord cu biserica, nu era de acord cu boierii și știa că va sta puțin la cârmă..A dus lupte crâncene cu divanele,.și reunite. A fost in prag de război moldavo valah dar a avut un mentor pe napoleon al 3-lea cointeresat căci avea coșmaruri din cauza rușilor..Deci știe astea ,.. șefu ??

  8. @Marele Urs: De unde ai scos tu prostia despre Cuza, ca era in italia, cind a fost ales? El era colonel in oastea Moldovei si ministru de razboi in ajunul unirii.

    Dar timpenia cu razboiul ‘moldo-valah’, cine te inspira, Budapesta, Moscova, Tiraspolul, Comratul? Esti cumva frate de credinta cu alt mincinos ordinar, ics isi spune? Divanurile ad-hoc au cerut unirea, Cuza facind parte din cel al Moldovei. De unde deci razboi moldo-valah?

    Cu boierii, cum poti spune ca se avea bine cu ei, cind improprietarirea taranilor exact pe boieri ii afecta cel mai mult?

    Cu calea ferata Bucuresti-Giurgiu tot prostie este sa spui ca era orientata spre turci. Poarta nu mai avea monopol de la Pacea de la Adrianopol. Bucurestiul era centrul economic cel mai important iar Giurgiu cel mai apropiat port, atunci cind Dunarea reprezenta cea mai importanta cale comerciala.

    Nu esti un mare urs, animal nobil cu care voi nu aveti clinica si mineca, ci doar un mare mincinos.

  9. Papagalu’ Cuza (un fel de Plăvanu’ acelor ani!) avea qvadruplă „calitate”: de om („o EDITAT de om”), de om politic (=ZERO, și am să menționez DE CE), de conducător de naţiune (pus ca găgăuța $$andu, scoasă șî ea dîn joben di grupări ye$$tierne) ȘÎ DI MASON (văz că se face-uitată PERMANENT la Rro’ patrihoțikă sursa și autoritatea conducătoare reală a acelor schimbări într-o populime 99% analfabetă: MASONERIA franțuză, cea în care și puiu’ dă bolșevik Pedro Neulander – criminalu’ dă mai tîrziu – a fost băgat, în timpul sejurului la Toulouse; aia a fost cauza franțuzismului dunărean timp dă 100 dă ani).
    Oricum, e bine să re-amintim, cu această fericită okaziune, tutuLor balkanicilor: Rromînika N-A EXISTAT pînă la 1866, și a fost fătată jeostratejik atunci dă MASONERIE……[RumBurak Özçivik]

  10. @loja otomana:

    Nu esti o loja ci o buda, scornitoare de bazaconii. Spui numai mizerii la adresa Romaniei, la fel ca marele magar mincinos ce se pretinde urs, qwe, adica trolii propagandei hungariste.

  11. ASTIA TOTI Magarii NeSpalati de ANONIM insirati NU merita sa le vorbesti OMeneste !
    Sunt NISTE Psihoptzi GRANCENI,

    far’de Sperntza de Vindecare, FRUSTRATI … PoliVALENT Mode, mustind de URA Naroada, viscerala pe ROMANI si ROMANIA, DINCOLO de Ura …:) DECENTA, colegiala intre Natii … 🙂

    LE pregatesc lu’ GigA ScurSuu’ SI lu’ AXONuu’ sarit din Rulemetul SPART al Masinii de Transpot

    (Camion „MOLOTOV”, da’ FURAT de la Americani,in WW2 … 🙂
    al Coloanei a Cincea Rusesti in Romania … :),

    fiecaruia Eseuri Detliate, DISCETII in Viu (VIVISECTII !), da’ mai dureaza, ca mai am SI Alte Treburi … 🙂
    Lucrez la Dansele incet,

    IMPLACABIL,
    INEVITABIL,
    INEBRANLABIL,
    NEGRESIT si, mai ales
    I-RE-FUTABIL
    lE va veni Beleaua HAZLIE la extreeeeem … 🙂
    Mai este si INCA UNuu’ care a avut Ne-OBRAZAREA sa ma injure GOLANeste, ca Securistuuu’ la Pensie … 🙂 desi se da „phinoutz”

    Da’ vine SI pentru Ala, in Ordinea Prostelii vis a vis de mine.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.