Propuneri ale UNJR privind accederea la DNA şi DIICOT

UNJR a transmis către ministerul Justiţiei, miercuri, unele comentarii la propunerile principiale de modificare a legilor justiţiei, printre propunerile Uniunii aflându-se şi cea potrivit căreia accederea la DNA şi DIICOT să se facă prin concurs şi interviu transmis live.

În ceea ce priveşte accederea de la judecătorie la tribunal, Uniunea Judecătorilor din România anunţă, prin intermediul unui comunicat de presă remis miercuri MEDIAFAX, că este de acord în principiu cu propunerea ministrului Justiţiei de majorare la 7 ani a vechimii efective pentru a promova la tribunal sau parchetul de pe lângă tribunal.

UNJR a adăugat însă că, “cel puţin pentru o perioada tranzitorie de 3-5 ani, perioada în care o persoană a fost auditor de justiţie (să între) în calculul vechimii, pentru a se asigura fluiditatea în promovări. Altfel, există riscul blocării promovarilor, fapt ce va crea deficienţe serioase la nivel de sistem.”

Referitor la condiţia de vârstă pentru accederea la DNA şi DIICOT, caz în care ministrul Justiţiei a propus o vechime de 8 ani în funcţie de procuror şi cel puţin grad de parchet de pe lângă tribunal pentru a fi promovat la DIICOT şi DNA, Uniunea transmite că este de acord şi cu această modificare de principiu, însă susţine că vechimea unui procuror pentru a accede în DNA trebuie să fie de minim 10 ani, cu minim trei ani lucraţi în cadrul parchetului de pe lângă tribunale.

“DNA este parchet specializat pentru combaterea marii corupţii, motiv pentru care experienţa efectivă de procuror este importantă pentru a avea un corp de procurori anti-corupţie de elită”, a arătat UNJR în scrisoarea trimisă ministrului justiţiei.
Reprezentanţii judecătorilor spun că la Direcţia Naţională Anticorupţie au ajuns procurori cu 6 ani vechime, care include perioada de doi ani de la Institutul Naţional de Magistratură, aceştia având, astfel, o experienţă efectivă de 4 ani.

“Ajunşi de la parchete de pe lângă judecătorii la DNA, unde au dobândit un statut similar cu procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ, aceştia investighează demnitari ori judecători până şi de la Înalta Curte, ceea ce nu este normal”, arată UNJR în scrisoarea trimisă lui Tudorel Toader.

În ceea ce priveşte accederea la DNA şi DIICOT, UNJR a propus că, pe lângă condiţia de vechime, accederea să se facă prin concurs, similar celui pentru promovarea în funcţii de execuţie, şi printr-un interviu susţinut în faţa secţiei de procurori a CSM, care va propune procurorului şef numirea acestora.

“Actuala reglementare permite practic eludarea scopului pentru care aceste structuri au fost concepute la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, adică la vârful sistemului judiciar, şi anume acela de a avea o unitate de procurori cu o experienţă deja formată şi competenţe dovedite, suficient de maturi şi cu o carieră consolidată care să le permită acestora să acţioneze independent la nivel individual, dincolo de garanţiile teoretice de independenţă prevăzute de lege”, arată UNJR.

UNJR a arătat, de exemplu, că “numirea în cadrul DNA se face pe baza unui simplu interviu, condiţiile de organizare şi desfăşurare a acestuia fiind netransparente. Interviul are loc în faţa unei comisii numite de procurorul şef DNA care, complementar cu posibilitatea revocării în condiţiile legii actuale, are drept consecinţă o dependenţă mult prea mare a acestora de şeful DNA”.

“Promovarea în interiorul sistemului judiciar se face ca regulă pe bază de concurs, inclusiv pentru judecătorii de Înalta Curte sau procurorii de pe lângă aceasta. Cu atât mai mult numirea procurorilor în structuri speciale cu grad de parchet de pe lângă Înalta Curte trebuie să urmeze aceleaşi reguli”, a susţinut UNJR.

Referitor la delegarea şi detaşarea la parchete specializate, UNJR consideră necesară introducerea interdicţiei exprese a delegării/detaşării în DNA/DIICOT a procurorilor care nu îndeplinesc condiţiile de vechime, grad şi rezultat al evaluării necesare pentru a participa la concursulul/interviul pentru numirea în această funcţie. Potrivit Uniunii, delegarea/detaşarea trebuie să se poate face doar în situaţii excepţionale, urmând a se prevedea în lege criterii clare în acest sens şi pe o perioadă strict determinată, urmând că procurorul delegat sau detaşat fie să se prezinte la concurs, fie să îi înceteze delegarea/detaşarea.

În ceea ce priveşte revocarea de la DNA şi DIICOT, UNJR a propus criterii clare de revocare a procurorilor DNA şi DIICOT de către procurorii şefi, deoarece reglementarea actuală nu asigura stabilitatea în funcţie a procurorilor din aceste structuri.

Reglementarea actuală, care prevede că procurorul şef DNA sau DIICOT poate revoca un procuror din subordine în cazul “exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiilor”, este “una extrem de generală, nu prevede nici măcar un termen în care această conduită ar trebui constată şi sancţionată, lăsând în acest mod spaţiu arbitrariului şi abuzului”, potrivit UNJR.

“Sintagma amintită este neclară, această fiind de natură a expune procurorul unor eventuale presiuni, afectând independenţa, libertatea şi siguranţa în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în cadrul anchetei penale”, a arătat UNJR.

UNJR a propus ca “revocarea procurorilor DNA/DIICOT să poată fi dispusă de secţia de procurori a CSM, în afară de fapte ce constituie abateri disciplinare (în cazul cărora trebuie urmată procedura de sancţionare legală), şi în situaţii punctuale specifice (cu titlu de exemplu: numărul mic de dosare lucrate de un procuror într-un an, raportat la medie, ţinând seama de complexitatea dosarelor, apoi numărul achitărilor sau restituirilor, încălcările procedurale grave constatate de judecătorul de camera preliminară, chiar dacă au fost regularizate)”.

Referitor la vechimea pentru a accede la curtea de apel sau parchetul curţii, caz în care ministrul Justiţiei a propus “10 ani vechime efectivă în funcţia de judecător/procuror” pentru a promova la curtea de apel/parchetul curţii, UNJR a susţinut că, la această condiţie de vechime minimă, “trebuie adăugată condiţia de minim 3 ani vechime efectivă ca judecător la tribunal sau procuror la parchetul de pe lângă tribunal”.

“Experienţa efectivă la tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunal este necesară pentru a putea apoi judeca cauzele în căile de atac sau investiga infracţiuni de competenţa curţilor de apel”, a arătat UNJR.

În ccea ce priveşte vechimea pentru a accede la Înalta Curte/Parchetul de pe lângă ICCJ, unde ministrul Justiţiei a propus 15 ani vechime efectivă pentru un procuror pentru promovarea la Parchetul ICCJ şi 18 ani vechime efectivă în funcţia de judecător pentru promovarea la ICCJ, Uniunea consideră că “diferenţa de vârstă este discriminatorie, motiv pentru care propunem vârsta de 18 ani pentru promovarea la ICCJ sau PICCJ, cu condiţia de minim cinci ani vechime efectivă la curtea de apel sau parchetul curţii”.

Referitor la promovarea pe loc, UNJR transmite că nu este de acord cu această propunere, “deoarece blochează accesul în carieră al judecătorilor şi procurorilor care activează la instanţe sau parchete care nu sunt în reşedinţe de judeţ sau în municipii care au curţi de apel”.

“Şi la aceste instanţe/parchete se află judecători/procurori valoroşi şi este important ca interesul acestora pentru continua perfecţionare să fie stimulat şi în acest mod. Orice participare la un concurs implică o pregătire anterioară serioasă şi competitivitate în interiorul sistemului, fapt ce nu poate avea decât efecte benefice pentru calitatea actului de justiţie”, a mai arătat UNJR.

UNJR nu este de acord cu propunerea potrivit căreia „judecătorii/procurorii pot participa la concurs în vederea dobândirii gradului profesional superior, însă, în toate cazurile, drepturile salariale vor fi plătite în funcţie de postul pe care îşi desfăşoară activitatea efectivă” deoarece “va descuraja judecătorii să participe la consursurile de promovare”.
Uniunea nu este de acord nici cu propunerea ministrului justiţiei de creştere a mandatelor de conducere a celor din justiţie de la 3 la 4 ani.
“Mandatul trebuie să rămână de 3 ani pentru funcţiile de conducere. 3 ani plus încă 3 ani este o perioadaă suficientă pentru implementarea oricărui plan managerial, astfel încât nu se justifică creşterea duratei mandatului la 4 ani”, a arătat UNJR.
În ceea ce priveşte interdicţiile pentru accederea în funcţiile de conducere din justiţie, UNJR a susţinut “introducerea interdicţiei de a mai candida pentru un nou mandat la aceeaşi instanţă pentru persoana care a deţinut deja două mandate de conducere ca preşedinte sau vicepreşedinte al acesteia”.
“În acest mod, se evită “rocadele” în cadrul instanţelor, care actualmente permit că aceleaşi “echipe” să ocupe pe o perioadă extrem de întinsă în timp, 12 ani, conducerea instanţei. De asemenea, această modificare ar încuraja o mai mare participare a judecătorilor la aceste concursuri. Un sistem similar trebuie conceput şi pentru parchete”, a susţinut UNJR.
Referitor la votul conform al adunărilor generale pentru toţi care vor să ocupe o funcţie de conducere în instanţe, reprezentanţii judecătorilor au solicitat şi “introducerea unei noi condiţii pentru accederea în funcţii de conducere, şi anume avizul conform al judecătorilor/procurorilor de la instanţa/parchetul unde persoana candidează”.
Pentru obţinerea acestui aviz, candidaţii la aceste funcţii îşi vor prezenta pe scurt obiectivele urmărite prin proiectul de candidatură, urmând ca, prin vot secret, emiterea avizului să fie votată prin da sau nu. Se consideră obţinut avizul conform în cazul în care mai mult de jumătate plus unul dintre judecători sau procurori au votat “DA”.
“Avizul conform pentru cineva care doreşte să ocupe o funcţie de conducere se impune deoarece nu este posibil ca la nivelul de importanţă al funcţiilor de conducere din instanţă/parchet să fie numite persoane pe care restul magistraţilor le contesta. Activitatea instanţelor este una de echipă, care se bazează pe colaborare, cu atât mai mult cu cât nu există subordonare între preşedinţii de instanţă şi judecători. În cazul parchetelor, procurorii sunt subordonaţi ierarhic, necesitatea unui astfel de aviz impunându-se cu atât mai mult”, consideră UNJR.
Pe de altă parte, UNJR este de acord cu propunerea potrivit căreia un procuror să poată trece judecător, ori un judecător să poată trece procuror “numai la nivel de judecătorie sau parchet de pe lângă judecătorie”, dar “cu menţiunea că dacă cineva trece dintr-o parte în alta, trebuie să profeseze cel puţin 3 ani ca procuror sau judecător de judecătorie”.
De asemenea, UNJR a susţinut că “trebuie permisă trecerea şi a unui procuror/judecător care are grad superior celui de judecătorie, cu menţiunea că transferul se va face la nivel de judecătorie unde trebuie să profeseze efectiv minim 3 ani pentru a putea accede la instanţa/parchetul superior, prin concurs, în condiţiile legii”.
UNJR este de acord cu propunerea ministrului ca secţia pentru procurori din cadrul CSM să decidă în privinţa carierei procurorilor, iar secţia pentru judecători din CSM să decidă în privinţa carierei judecătorilor.
Uniunea este de acord, în principiu, şi cu propunerea care prevede eliminarea posibilităţii reîncadrării în funcţia de judecător sau procuror, după pensionare, cu avizul CSM
“Ar trebui însă luată în calcul şi situaţia ca, la judecătoriile care au posturi neocupate, să zicem, de peste 2 ani sau cu lipsa acută de personal, să poată fi reîncadraţi judecători pensionari, însă doar la nivel de judecătorie, cu grad de judecătorie, indiferent de gradul avut la pensionare”, adaugă UNJR.
UNJR i-a mai transmis ministrului Justiţiei că înţelege raţionamentul impunerii vârstei minime de 30 de ani pentru admiterea la Institutul Naţional de Magistratură, însă datele statistice nu susţin premiza unei astfel de modificări. Propunerea pe care UNJR a făcut-o, în schimb, este de a creşte perioada de pregătire a unei persoane să devină magistrat de la 2 la 3 ani, perioada în care să se pună accent pe pregătirea practică.
Astfel, pe lângă un an de teorie, “pe durata a minim 2 ani de zile, auditorii de justiţie ar trebui să parcurgă stagii de pragătire în instanţe şi parchete, dar şi la cabinete de avocat (min. 6 luni), penitenciare (minim o lună), ministerul justiţiei, birouri notariale, alte autorităţi ale statului.”
Ulterior absolvirii INM, în perioada de stagiatură, cu excepţia cauzelor date de lege în competenţa judecătorului stagiar, judecătorii stagiari vor putea participa şi la şedinţele de judecată alături de judecătorii definitivi, vor putea participa cu vot consultativ la pronunţarea soluţiilor şi vor redacta hotărâri judecătoreşti. Judecătorii stagiari vor avea în acest fel posibilitatea de a se familiariza cu toate tipurile de cauze civile şi penale, susţine UNJR.
Totodată, UNJR este de acord şi cu prevederea care elimină posibilitatea menţinerii drepturilor locative, după pensionare, chiar şi de către moştenitorii fostului magistrat, dar şi cu propunerea ca judecătorii şi procurorii să răspundă civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Julieta Tarnovan 4245 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.