Comisia de la Veneția despre anularea alegerilor: Nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate

Comisia de la Veneția a publicat un raport oficial privind anularea alegerilor. 

Comisia de la Veneţia îşi declină competenţa de a se pronunţa asupra deciziei Curţii Constituţionale a României cu privire la anularea alegerilor prezidenţiale, dar documentul subliniază  circumstanțe în care  o Curte Constituțională poate invalida alegerile – doar în circumstanțe excepționale.

„Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul rețelelor de socializare este oprovocare. Deciziile bine motivate și transparente sunt esențiale, iar astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi utilizate doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare”, spune Comisia.

Raportul privind condițiile și standardele juridice prin care o curte constituțională ar putea invalida un scrutin vine să răspundă unei solicitări făcute luna trecută de către Theodoros Rousopoulos, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (PACE), potrivit unui comunicat de presă al Comisiei de la Veneția, difuzat luni.

„În ce condiții și în temeiul căror standarde juridice poate o curte constituțională să invalideze alegerile, pornind de la cazul recent din România?”, a fost întrebarea cu care a fost sesizată Comisia de la Veneția de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Deși raportul se bazează pe caracteristicile unui caz recent din România – privind invalidarea alegerilor din oficiu, tehnologiile digitale în campaniile electorale și influența externă a unui alt stat – nu este de competența Comisiei de la Veneția să analizeze faptele speței din România sau să examineze decizia Curții Constituționale a României, se arată în comunicat. Întrebarea adresată Comisiei de la Veneția este de natură generală și se referă la o analiză a dreptului constituțional general comparativ și a standardelor europene și internaționale.

Raportul subliniază că doar în anumite circumstanțe – și dacă sunt îndeplinite mai multe condiții și garanții – o instanță constituțională poate invalida alegerile.

Având în vedere că instanțele – inclusiv curțile constituționale – se caracterizează prin faptul că doar reacționează, nu stabilesc ordinea de zi, Comisia de la Veneția consideră că puterea curților constituționale de a invalida alegerile din oficiu ar trebui limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar, pentru a păstra încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor.

Standardele internaționale nici nu impun, nici nu interzic în principiu din oficiu deciziile curților constituționale, adaugă Comisia de la Veneția.

Codul de bune practici în materie electorală impune un sistem eficient de căi de atac și prevede, în particular, că ‘organul de apel trebuie să aibă autoritatea de a anula alegerile în cazul în care neregulile ar fi putut afecta rezultatul’, scrie în raport.

Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor, libertăților și intereselor electorale nu numai de către stat, ci și de către părțile interesate electorale publice și private – ținând cont de faptul că statul are obligații pozitive de a garanta alegeri libere, inclusiv o campanie corectă, explică raportul.

Garanțiile procedurale sunt cruciale, așa cum este stabilit de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și orice decizie de a anula alegerile trebuie să fie suficient explicată cu fapte clar conturate care dovedesc nereguli grave.

Propaganda de campanie intră de obicei sub protecția libertății de exprimare, cu excepția cazului în care depășește limitele permise, de exemplu sub formă de discurs instigator la ură împotriva adversarilor politici.

Deși campaniile online de pe platformele de social media pot fi noi ca formă și impact, utilizarea acestora ar trebui să fie în continuare supusă regulilor generale privind finanțarea campaniei și de transparență.

Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul rețelelor sociale este o provocare. Deciziile bine motivate și transparente sunt cruciale, iar astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi folosite doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare, se mai arată în raport.

Recomandările Comisiei de la Veneția:

A. Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui să fie luate de cel mai înalt organism electoral și astfel de decizii ar trebui să poată fi revizuite de cel mai înalt organ judiciar, de curtea constituțională sau de o instanță electorală specializată, atunci când există un astfel de organism judiciar [punctul 21];

B. Competența instanțelor constituționale de a invalida alegerile din oficiu – dacă există – ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar [punctul 27];

C. Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor ca întreg poate fi permisă numai în circumstanțe foarte excepționale (formularea în original – very exceptional circumstances) ca ultima ratio și cu condiția ca neregulile din procesul electoral ar fi putut afecta rezultatul votului [punctele 18 și 39];

D. Procesul decizional privind rezultatele alegerilor trebuie să fie însoțit de garanții adecvate și suficiente care să asigure, în special, o procedură echitabilă și obiectivă și o decizie suficient de motivată, bazată pe fapte clar stabilite care dovedesc nereguli care sunt atât de semnificative încât ar fi putut influența rezultatul alegerile; părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile, și puterea discreționară a judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidată și limitată de condițiile prevăzute de lege; deciziile trebuie luate în termene rezonabile [par. 16, 28, 31, 33];

E. Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor electorale, libertăților și intereselor electorale de către stat, actori electorali publici și privați, precum și pe baza influenței mass-media și, în special, a mass-mediei sociale, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din străinătate [punctele 48 și 49];

F. Statele ar trebui să reglementeze consecințele tulburărilor informaționale, ale atacurilor cibernetice și ale altor amenințări digitale la adresa integrității electorale; candidaților și partidelor trebuie să li se acorde un acces corect și acces corect și echitabil la mass-media online, iar reglementările ar trebui puse în aplicare pentru a se asigura că sistemele de inteligență artificială ale intermediarilor de internet nu favorizează anumite partide sau candidați în detrimentul altora [punctele 54 și 55];

G. Normele generale privind finanțarea și transparența campaniilor electorale ar trebui aplicate campaniei electorale online prin intermediul platformelor social media; statele ar trebui, de asemenea, să reglementeze faptul că publicitatea electorală online trebuie identificată ca atare și trebuie să fie transparentă, iar platformele social media sunt obligate să dezvăluie date privind publicitatea politică și sponsorii acesteia [punctele 56 și 58].

CCR a decis, pe data de 6 decembrie, anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale și reluarea  întregului proces electoral.

Decizia a fost luată în baza  unor documentelor declasificate din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Statului.

CCR a motivat că alegerile au fost viciate  în sensul unor încălcări privind legislația având drept  distorsionarea caracterul liber  votului cetățenilor.

Secretul anulării alegerilor nu e deloc secret