Răspunderea penală a persoanei juridice – speţa Intact Group

Jul. 29, 2013

Cazul RCS&RDS – Grupul Intact a generat mari dispute in spatiul public. Opinii nuantate nu prea exista. Asa cum ne dicteaza spiritul latin, suntem fermi in a “pleda” pentru doar una din cele doua parti aflate in conflict.

Speta in sine are conotatii inedite pentru orice jurist, dat fiind faptul ca este pentru prima oara cand, intr-o astfel de situatie, obiectul de activitate al persoanei juridice este productia mass-media, intrinsec legat de exercitarea unui drept fundamental – dreptul la libera exprimare. Un drept pe care Comisia Europeana il protejeaza cu precadere, nu de putine ori in detrimentul dreptului la viata privata. Pentru o analiza mai buna, va propun cateva repere legislative si apoi luam “la puricat” speta in sine:

In plan jurisprudential, Comisia Europeana a Drepturilor Omului a decis ca, desi Conventia Europeana a Drepturilor Omului (C.E.D.O) nu face nici o referire la o eventuala raspundere penala a persoanelor juridice, ea nu e incompatibila cu o asemenea raspundere. Pe cale de consecinta, atunci cand impotriva unei persoane juridice exista o acuzatie in materie penala, ea se bucura (persoana juridica) de garantiile unui proces echitabil, conferite de art. 6 din C.E.D.O.

Potrivit art. 191 din Codul Penal, “persoanele juridice, cu exceptia statului, a autoritatilor publice si a institutiilor publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat, raspund penal pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului lor de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice, daca fapta a fost savarsita cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala”.

Declansarea raspunderii penale.

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca infractiunea pentru ca raspunderea penala a persoanei juridice sa fie angrenata sunt urmatoarele:

– infractiunea sa fie savarsita in realizarea obiectului de activitate ori in numele sau interesul persoanei juridice;

– infractiunea sa fie savarsita de orice persoana care actioneaza individual, fie ca membru al unei persoane juridice care are atributii de conducere in sanul ei;

– sa fie indeplinita forma de vinovatie prevazuta de lege;

– infractiunea sa nu fie savarsita de catre stat, autoritati publice sau institutii publice care nu desfasoara activitati din domeniul privat.

Dizolvarea persoanei juridice este cea mai aspra pedeapsa complementara, care poate fi pronuntata in urmatoarele situatii:

– atunci cand persoana juridica a fost constituita in scopul savarsirii de infractiuni sau cand obiectul sau de activitate a fost deturnat in acest scop;

– in caz de neexecutare, cu rea-credinta, a uneia dintre pedepsele complementare prevazute in art. 531 alin. 3 lit. b-d Cod penal (suspendarea activitatii persoanei juridice sau suspendarea uneia dintre activitatile persoanei juridice in legatura cu care s-a savarsit infractiunea, inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice; interzicerea de a participa la achizitii publice).

Pedeapsa complementara a dizolvarii persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii de lichidare, iar o copie de pe dispozitivul hotararii definitive de condamnare se va comunica instantei civile competente, care va proceda la desemnarea lichidatorului.

Masura dizolvarii persoanei juridice nu se aplica in cazul partidelor politice, sindicatelor, patronatelor si organizatiilor religioase apartinand minoritatilor care au fost constituite potrivit legii si persoanelor juridice care isi desfasoara activitatea in domeniul presei.

Suspendarea activitatii sau a uneia din activitatile persoanei juridice consta in interzicerea desfasurarii activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice, in realizarea careia a fost savarsita infractiunea. Aceasta sanctiune se poate dispune si atunci cand persoana juridica, cu rea-credinta, nu executa pedeapsa complementara prevazuta in art. 531 alin. 3 lit. 3 Cod penal – afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare.

Suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice poate fi aplicata pe o durata de la 3 luni la 3 ani.

Inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice se refera la inchiderea unuia sau mai multora dintre punctele de lucru ale persoanei juridice cu scop lucrativ, in care s-a desfasurat activitatea in realizarea careia a fost savarsita infractiunea. Masura poate fi dispusa pe o perioada de la 3 luni la 3 ani. Persoanelor juridice care isi desfasoara activitatea in domeniul presei nu li se poate aplica o asemenea pedeapsa complementara.

Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea persoanei fizice care a contribuit la savarsirea aceleiasi infractiuni.

Aceasta reglementare este legitimata de realitatile sociale si economice, deoarece s-au inregistrat situatii in care persoanele juridice au fost create si utilizate de persoane fizice ca instrumente in vederea savarsirii de infractiuni sau pentru acoperirea savarsirii unor infractiuni economice, concurenta neloiala, licitatii frauduloase, spionaj economic etc. Un alt motiv al instituirii raspunderii persoanei juridice a fost dat de conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

O serie de intrebari apar insa in privinta acestui subiect nu foarte mediatizat pana in prezent, desi raspunderea penala a persoanei juridice a fost introdusa inca din anul 2006. Când evaziunea fiscală, darea de mită sau înselăciunea ar fi retinute exclusiv în sarcina administratorului, contabilului sau altui salariat si când ar atrage si răspunderea penală a societătii comerciale? Lovirea sau vătămarea corporală (simplă, gravă, din culpă) făcute în timpul serviciului de un agent al unei firme de pază atrag si răspunderea penală a firmei de pază? Uciderea din culpă ca urmare a unui accident rutier, făcută în timpul serviciului, de un salariat (eventual, sofer auto profesionist) atrage si răspunderea angajatorului? Neexecutarea unei hotărâri judecătoresti privind plata salariilor sau reintegrarea în muncă a unui salariat duce automat si la tragerea la răspundere penală a firmei?

Cazul Antena 3

Asa cum a comunicat DNA, societatea comercială Antena 3 SA este urmărită penal pentru complicitate la şantaj, în dosarul în care sunt cercetaţi Sorin Alexandrescu, Camelia Voiculescu, George Matiescu, SC Antena TV Group şi SC Intact Publishing SRL.

In fapt, potrivit procurorilor, în perioada 16 aprilie – 24 mai 2013, Sorin Alexandrescu l-ar fi constrâns pe administratorul RCS&RDS, Ioan Bendei, să semneze un contract în condiţii prestabilite, impuse de directorul general al Antena TV Group, sub ameninţarea că, în caz de refuz, va da în vileag fapte presupus compromiţătoare pentru acesta şi că, în acest scop, va fi realizată o anchetă jurnalistică.

Acesta nu este primul caz din Romania in care o persoana juridica este trasa la raspundere penala, anterior existand alte asemenea spete:

– S.C. SILVFAL – AP S.R.L. Podari sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală şi fals în declaraţii;

– SC GALAXY TOBACCO SA in sarcina careia s-a retinut infractiunea de evaziune fiscala;

– SC TRANS COJAN COM SRL sub aspectul savarsirii de initiere, constituire si sprijinire a unui grup infractional organizat, trafic ilicit de droguri de mare risc si tentativa la infractiunea de trafic ilicit international de droguri de mare risc.

Revenind, Antena 3 a fost pusa sub urmarire penala pentru infractiunea de complicitate la santaj.

In primul rand, potrivit art. 194 Cod Penal, santajul reprezinta constrângerea unei persoane, prin violenţă sau ameninţare, să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, dacă fapta este comisă spre a dobândi în mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul, si se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Fapta directorului general al Antena TV Group, Sorin Alexandrescu, imbraca forma infractiunii de santaj in forma agravata. Insa nu el este cel care e pus sub urmarire penala, ci Antena TV Group SA (în complicitate cu Antena 3 SA), unde actioneaza in functia de director si nu pentru savarsirea infractiunii de santaj, ci pentru participatia sub forma de complicitate. Insa e oare posibil ca o persoana juridica sa fie complice la savarsirea infractiunii de santaj?

Sa ne imaginam ipoteza absurda in care acest fapt este realizabil. In primul rand, sa analizam sensul acestui termen, de complicitate. Conform art. 26 Cod Penal, complice este persoana care, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. Este de asemenea complice persoana care promite, înainte sau în timpul săvârşirii faptei, că va tăinui bunurile provenite din aceasta sau că va favoriza pe făptuitor, chiar dacă după săvârşirea faptei promisiunea nu este îndeplinită. O persoana fizica ar fi putut fi complice la savarsirea acestei infractiuni in conditiile in care i-ar fi pus la dispozitie, in vederea savarsirii infractiunii de santaj, directorului de la Antena TV Group anumite informatii privitoare la presupusele fapte compromitatoare savarsite de administratorul RCS&RDS Ioan Bendei.

Aceasta ipoteza in care o persoana fizica este complice la savarsirea infractiunii de santaj e cat se poate de fezabila. Insa cum ar trebui sa se desfasoare complicitatea pentru care este invinuita SC Antena 3? Cum ar putea o persoana juridica sa participe la savarsirea acestei infractiuni? Reducand totul la absurd, presupunem ca Sorin Alexandrescu in calitate de director ar fi adoptat o decizie prin care ar fi solicitat, in numele trustului, de la angajati, obtinerea de informatii cu privire la contractul dintre RCS RDS si presedintele LPF, informatii care ulterior ar fi fost folosite de Sorin Alexandrescu la savarsirea infractiunii de santaj.

Chiar si in aceasta ipoteza, daca din acea decizie nu rezulta, in mod neindoielnic, intentia de a savarsi infractiunea de santaj, simpla obtinere a informatiilor nu poate constitui in sine o infractiune, mai ales avand in vedere libertatea presei si rolul acesteia de informare a publicului.

Concluzie

Desi libertatea presei nu are un caracter absolut, prin insasi natura activitatii sale si a rolului, marja de apreciere in ceea ce priveste existenta unor infractiuni in legatura cu aceasta activitate este mai larga. Asa cum aminteam si in introducere, in jurisprudenta CEDO, s-a retinut in mod constant faptul ca art. 10 din conventie, privitor la libertatea de exprimare trebuie sa prevaleze in fata altor drepturi, precum dreptul la viata privata in acele situatii in care acest lucru este justificat de un interes public. Or, in speta de fata, existenta contractului dintre RCS RDS si presedintele LPF reprezenta o informatie de interes public, avand in vedere calitatea acestuia din urma si rolul pe care il are in atribuirea licentelor de televiziune.

Astfel, desi raspunderea persoanei juridice este fireasca, reglementata atat prin normele interne cat si cele europene, am rezerve in privinta masurii luate de Parchet in acest context, deoarece vorbim despre informatii de interes public si libertatea de exprimare. Asa cum nu cred ca, intr-un stat democratic, presa poate fi declarata vulnerabilitate la adresa securitatii nationale.

http://www.alinagorghiu.ro/2013/07/29/raspunderea-penala-a-persoanei-juridice-speta-intact-group/