Război în Ucraina: încep să se vadă fisurile din blocul UE

Concluziile Consiliului European extraordinar de pe 30 mai ce privesc Ucraina nu conțin cuvintele ”pace”, nici ”încetarea focului”, nici ”dialog” sau ”negociere”. Cuvântul ”război” apare de cinci ori. Este un semnal că nu s-a frânt linia ”transatlantică” a UE din cauza unor țări care sunt considerate de aproape două decenii ca ”verigile slabe” sau ”caii troieni” ai Rusiei în UE – Cipru, Italia, Grecia, Ungaria.

După ce a adoptat o poziție de susținere totală a Ucrainei, premierul italian Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene și fost partener al Goldman Sachs, a început să simtă presiunea politică internă venită din partea Mișcării de 5 Stele și a Ligii lui Matteo Salvini și a făcut un pas înapoi. Guvernul lui Mario Draghi a insistat ca în Concluziile Summitului UE de pe 30 mai să se facă referire la necesitatea începerii negocierilor pentru încetarea focului în Ucraina. Ungaria și Cipru au susținut propunerea Italiei. Acest apel la negocieri nu a ajuns însă să figureze în concluziile finale.

În plus, guvernul de la Roma a propus un plan care să facă posibilă pacea în Ucraina, cu implicarea ONU, a UE și OSCE. Planul vorbește despre armistiții locale, urmate de demilitarizarea liniei frontului și declararea neutralității Ucrainei, pentru ca apoi să se ajungă la o înțelegere ruso-ucraineană privind Crimeea și Donbasul, Italia propunând soluția unei autonomii extinse pentru aceste regiuni, inclusiv în planul apărării, însă cu ele făcând parte din Ucraina. După o asemenea înțelegere, spune planul de pace al Italiei, ar urma ca Rusia și UE să încheie un acord privind retragerea trupelor ruse din Ucraina și anularea sancțiunilor impuse de UE.

Italia, dependentă în bună măsură de gazele naturale importate din Rusia și una dintre țările cu investiții mari în Rusia, a fost considerată mereu o „verigă slabă” în relația dintre Vest și Moscova. Fostul premier Silvio Berlusconi nu a criticat regimul de la Moscova pentru războiul din Ucraina, ba chiar a spus că ”Europa ar trebui să convingă Ucraina să accepte condițiile lui Putin”. Ulterior, Berlusconi și-a retras această afirmație. Nici liderul Ligii, Matteo Salvini, nu a criticat agresiunea rusă, nici partidul Fratelli d’Italia, de extremă dreapta, care este cotat cu prima șansă în sondaje, dacă în curând ar avea loc alegeri în Italia. Presa italiană a fost de curând în centrul unei polemici despre limitele libertății de expresie, după ce unul dintre canalele trustului Mediaset, al lui Berlusconi, a difuzat un interviu cu ministrul rus de Externe.

Presa occidentală trage semnale de alarmă în legătură cu tot mai frecventele relatări despre implicarea spionajului american în politica italiană în întreaga perioadă postbelică. Deși asemenea informații au apărut deseori în Italia, acum se considera că în spatele lor este planul Moscovei de a submina solidaritatea UE și cea transatlantică. Acum, date fiind imperativele războiului din Ucraina, informațiile despre operațiuni bine cunoscute ale NATO sau CIA, precum Gladio, au ajuns să fie indexate la capitolul „teoria conspirației”.

Însă nu poveștile despre spionii americani din politica italiană sau linia editorială a televiziunilor din Peninsulă sunt marea problemă a guvernului Draghi și motivul îndulcirii tonului față de Rusia, ci situația economică a țării, care importa 40% din gazele naturale din Rusia. Confederația patronatelor, Confindustria, estimează ca PIB-ul țării se va contracta cu 2% din cauza reducerii importului de gaze, reduceri care nu pot fi compensate pe termen scurt, căci Italia nu are terminale pentru gaz lichefiat și trebuie să negocieze noi contracte cu furnizorii de Africa de Nord și Orientul Mijlociu.

O presiune similară asupra guvernului avem și în Germania sau Franța, unde sunt posibile proteste sindicale, pe fondul creșterii galopante a inflației. Cel mai mare sindicat german, IG Metall, este în discuții cu guvernul de la Berlin pentru majorarea cu circa 10% a salariilor angajaților din domeniul siderurgic. Rezultatul acestor negocieri este foarte important, pentru că IG Metall dă tonul în zona euro în plan sindical. Cel mai mare sindicat olandez, FNV, cere o majorare consistentă a salariului minim, de la 10 euro pe oră, la 14 euro pe oră. Sindicatul olandez mai cere și creșterea cu 100 de euro a salariului lunar pentru toți angajații, ca o modalitate de a compensa creșterea prețurilor. Guvernul german a fost deja de acord cu majorarea salariului minim de la 10 euro pe oră, la 12 euro pe oră; statisticile arată că de această creștere ar beneficia peste 7 milioane de angajați, majoritatea femei. În Franța, salariul minim a crescut cu circa 5% în ultimul an, însă sindicatele cer o majorare de 20%, până la 2000 de euro pe lună. În alte state, precum Belgia, Luxemburg și Cipru, angajații au parte de majorări automate ale salariilor atunci când crește rata inflației.

În cazul Ciprului, situația creată de sancțiunile UE împotriva Rusiei (în special confiscarea activelor rușilor și ale Rusiei) este o chestiune de viață și moarte pentru modelul economic. Posibila interdicție de a face afaceri cu companiile ruse a ajuns să influențeze dramatic deciziile de business în Cipru. Avocații și contabilii ciprioți sunt în alertă și caută să obțină explicații amănunțite despre cum funcționeză actualele sncțiuni, măcar pentru a găsi cai prin care companiile ruse să-și poată plăti datoriile pentru suratele cipriote. În plus, există teama că Turcia va solicita Statelor Unite să accepte soluția cu două state pe insulă (cu recunoașterea Republicii Turce a Ciprului de Nord), în schimbul votului pentru aderarea Suediei și Finlandei la Alianță. Ciprul nu s-a opus sancțiunilor împotriva Rusiei, însă trebuie ținut cont că relațiile dintre Nicosia și Moscova au fost mult mai bune decât cele cu o țară membră NATO, Turcia, iar aplicarea la sânge a acestor sancțiuni va fi mai puțin sigură în momentul în care guvernul cipriot va fi supus unor mari presiuni financiare sau politice.

De când Grecia este condusa de guvernul lui Kiriakos Mitsotakis, apropierea de Statele Unite a devenit vizibilă, iar țara nu a susținut amintita variantă propusă de Italia pentru Concluziile Summitului extraordinar al UE. Însă asta nu înseamnă că sancțiunile împotriva Rusiei sunt respectate cu strictețe în Grecia. Există publicații europene care au o explicație pentru creșterea spectaculoasă a veniturilor obținute de Rusia din exportul de hidrocarburi, în ciuda sancțiunilor UE – întrebați companiile din Grecia de ce. Exportatorii ruși au găsit o variantă de a ocoli sancțiunile – transferă păcura din tancurile petroliere rusești în cele ale armatorilor greci, scria Reuters, în urmă cu o lună. Portul Kalamata, din Peloponez, este centrul acestor transferuri de pe un vas pe altul, arăta Reuters. Ministerul elen al Energiei a refuzat să comenteze aceste informații și a spus ca este strict afacerea companiilor private.

Washingtonul este atent la aceste evoluții, gata să penalizeze nerespectarea consemnelor pe acest front secundar al războiului Americii, inspectat de prima doamnă, de secretarul de Stat și al Apărării, în timp ce comandantul suprem Biden a vizitat pe frontul principal, în Asia, în Japonia și Coreea de Sud, cu întâlniri cu liderii indian și australian. Dar presiunea asupra populației poate să ducă la proteste în multe state europene. Creșterea în continuare a ratei inflației și chiar recesiunea sunt tot mai des luate în calcul în analizele economice privind America și Europa. În această vară își va scoate colții și problema alimentară – la început în Africa, iar apoi în Europa, în special în țările central și est-europene, cu o incidența mult mai mare a sărăciei, accentuată acum de inflație. Cât privește țările vest-europene, este greu de crezut că nu vor apărea marile nemulțumiri legate de pierderea competitivității economice a Germaniei sau Italiei, care se bazau mult pe prețul preferențial al gazelor importate din Rusia. Iar în acest timp, tot mai mulți analiști militari constată că, după epurările făcute în FSB (urmare a risipirii a miliarde de dolari în încercarea de a cumpăra loialitatea oficialilor ucraineni din zonele vizate) și după eșecurile militare de până acum, generalii ruși și-au învățat lecția și fac progrese constante în Donbas.

Pentru europeni, războiul din Ucraina va înceta în curând să fie doar cu imagini privite din canapea despre poveștile tragice ale refugiaților, loviturile dronelor ucrainene, bolile lui Vladimir Putin și catastrofele umanitare din Ucraina. Pornind de la informația că excedentul comercial al Rusiei a crescut de șapte ori în aprilie 2022 față de aprilie 2021, think tank-ul german SWP consideră că Rusia urmărește să adune fonduri pentru a impune ea însăși sancțiunile pe care europenii nu le pot impune în acest moment – oprirea fluxului de gaze spre Europa în a doua jumătate a acestui an. Războiul ciudat de până acum se transformă într-un război economic în care fiecare simplu cetățean european va fi în linia întâi.