Recuperatorii de la Kruk au mutat datoriile debitorilor români într-un alt paradis fiscal

Compania Secapital SaRL, cu sediul în Luxemburg, un cunoscut paradis fiscal, a cesionat, în ultimele luni ale anului trecut, mare parte din datoriile pe care le avea de recuperat de la datornici români către un alt offshore, Invest Capital Ltd, cu sediul în Malta. Atât Secapital, cât și Invest Capital sunt subsidiare create de Kruk Polonia, o companie de recuperare debite care activează în România începând cu 2007. De fapt, Kruk este chiar liderul pieței de recuperare debite, având un portofoliu de creanțe de circa 3 miliarde euro, încasări anuale de circa 250 milioane euro și profit de 70-80 milioane euro.

Transferul datoriilor din Luxemburg în Malta a început încă din 2016, dar în ultima parte a anului 2017 mutarea fost la o scară amplă, cel puțin așa spun reprezentanții de call center ai Kruk, când îi anunță pe clienți că datorează acum bani unei alte entități.

Schema prin care activează Kruk în România este aceasta: subisidiara Secapital cumpără periodic portofolii de credite neperformante de la bănci (potrivit reprezentanților, discountul la care se face achiziția variază între 60% și 95%, în funcție de tipul creditului), apoi o mandatează pe Kruk România pentru derularea activităților de recuperare a datoriilor. Practic, Secapital, iar acum Invest Capital, există doar pentru ca polonezii să se optimizeze fiscal și să „plimbe“ datoriile clienților români dintr-un paradis fiscal într-altul.

Transferul datoriilor de la Secapital, din Luxemburg, la Invest Capital, în Malta, a fost decis în ultimele trei luni ale anului trecut, clienții fiind anunțați, spun reprezentanții companiei, prin poștă. „Eu nu am primit nimic anul trecut, doar acum, în februarie, am fost înștiințat de Kruk că nu mai figurez cu debite la Secapital, ci la Invest Capital, pentru că datoriile mele au fost cesionate deja de câteva luni. N-am avut nimic de spus în privința asta, doar de luat cunoștință“, spune, pentru Cotidianul, un datornic. Legal, Kruk poate cesiona pe ce firmă dorește debitele pe care le are de recuperat, având doar obligația să comunice acest lucru clientului. Ceea ce Kruk a făcut, însă nu temeinic. Marius Colțuc, de la casa de avocatură Colțuc și Asociații, spune că știe de această situație. „Codul civil nu îi împiedică (să cesioneze creanțe – n.r.), atât timp cât o comunică. Însă Kruk trimite doar la prima adresă poștală pe care o au în baza de date sau la prima adresă de e-mail. Nu-i interesează că acestea au suferit modificări, nimic“, spune acesta.

Speranțe pentru datornici

Suma pe care societăţile de recuperare a creditelor o pot solicita debitorilor ar putea să fie plafonată la dublul sumei pentru care a fost preluată creanţa de la bănci, potrivit unui proiect de lege iniţiat de un grup de senatori, care a primit, în noiembrie, raport favorabil în comisiile reunite de buget-finanţe şi cea economică din Senat. În prezent, această propunere urmărește traseul legislativ în cele două Camere. „Cesionarul nu va putea pretinde de la debitorul care are calitatea de consumator mai mult decât dublul sumei plătite de acesta pentru a cumpăra creanţa de la cedent“, se arată în proiectul de lege pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Această prevedere, dacă va fi votată de Parlament, se va aplica inclusiv contractelor aflate în derulare la data intrării în vigoare. „O firmă de recuperare creanţe cumpără de la bănci un pachet de credite neperformante, apoi se îndreaptă împotriva debitorului pentru a recupera creanţa. De multe ori aceste credite sunt vândute la 10% din valoarea lor, ca să facem o medie. Consumatorii sunt executaţi silit, adică sunt scoşi din casă, apoi casa vândută la preţuri derizorii, iar consumatorilor le este imputată şi diferenţa dintre suma împrumutată şi cea la care a fost vândută casa“, a susţinut senatorul PNL Daniel Zamfir, unul dintre iniţiatori şi preşedintele Comisiei economice din Senat. Acesta a adăugat că există circa un milion de familii în România în situația de a fi datoare vândute băncilor și recuperatorilor de debite.

Potrivit lui Colțuc, acest proiect de lege, deși bun, are puține șanse să ajungă în vigoare. „Stă de atâta vreme în comisii, domnul Zamfir are probleme în propriu partid (PNL – n.r.), nu cred că vom vedea ceva pe această temă în acest an. Poate în 2019, că este an electoral“, afirmă avocatul.

Piața colectărilor de creanțe din România, cu o valoare estimată de circa 3 miliarde euro, are ca jucători, pe lângă Kruk, pe Coface, EOS KSI sau Top Factoring.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.