Politicieni și oameni de afaceri caută împreună surse de finanțare. Din bani publici pentru buzunarele proprii. Studiile de fezabilitate se fac de mulți ani, constant, și pe sume mari. Rămân apoi uitate și pline de praf prin subsolurile ministerelor. Între timp, contractele au fost onorate, milioanele plătite, sertarele încuiate.
Zeci de milioane pentru spitale‑fantomă
În primul său mandat, ministrul Sănătății Eugen Nicolăescu își anunța intenția să construiască 32 de spitale în toată țara. Guvernul a aprobat atunci ridicarea a 28 de spitale de urgență: 20 județene și 8 regionale. Până la urmă, s-au întocmit studii de fezabilitate pentru 15 spitale din țară, a căror valoare totală s-a ridicat la circa 4,3 milioane euro, la cursul mediu de 3,6 lei/euro, în anul 2008.
„Ca urmare a derulării contractului, Ministerul Sănătăţii a intrat în posesia studiilor de fezabilitate necesare construirii şi dotării la cheie a unui număr de 19 spitale judeţene de urgenţă şi a unui număr de 6 spitale regionale de urgenţă, achitând pentru acestea suma de 15.653.700 lei, inclusiv TVA“, transmitea Ministerul Sănătăţii.
Pe lângă studiile de fezabilitate și costurile lor, Ministerul Sănătății a mai comandat ghiduri arhitecturale și inginerești, avize, planuri tehnice și studii de prefezabilitate.
Licitația a fost câștigată de companiile Health Care Company AG, în asociere cu Proiect București SA. Firma românească era fostul Institut de Proiectări București, privatizat după Revoluția din 1989 și deținut apoi de omul de afaceri Dan Cojocaru, prin intermediul societății sale Cannella Design SRL.
Conturile Ministerului Sănătății au fost blocate în 2013, printr-o hotărâre a Judecătoriei Sectorului 3. Valoarea totală a datoriilor s-a ridicat la 18,4 milioane lei. Din care 10 milioane lei reprezintă penalități pentru neplata banilor. „În urma procedurilor de achiziţii publice iniţiate în anul 2008, pentru încheierea contractelor de construire, proiectare şi dotare la cheie pentru spitale de urgenţă, regionale şi judeţene, la sfârşitul anului 2008 erau în curs de semnare 8 contracte pentru 7 spitale judeţene de urgenţă şi un spital regional de urgenţă. După schimbarea mandatului de guvernare, toate procedurile au fost anulate, în perioada 2009-2010, chiar şi cele în curs de semnare“, transmitea Ministerul Sănătăţii.
Ministrul Eugen Nicolăescu a intenționat și reabilitatea a 15 spitale județene de urgență pentru care au trebuit întocmite alte studii de fezabilitate. Costul lor s-a ridicat la 9,5 milioane lei, respectiv 2,7 milioane euro. Câștigătoarele licitației au fost două firme austriece: Vamed Standortent, wicklung und Engineering Viena și Convex ZT, asociate cu Institutul de Studii și Proiectări Energetice SA și Asix Design SRL.
9 din 15 spitale de urgență au fost reabilitate, iar pentru 6 din ele banii au fost cheltuiți degeaba la Slobozia, Buzău, Tulcea, Focșani, Târgu Jiu și Satu Mare.
Deși ministerul a comandat studiile, nu avea bani pentru reabilitarea spitalelor.
„Firma care a cerut în instanţă recuperarea unor datorii de la Ministerul Sănătăţii a avut contract cu ministerul pentru realizarea unor servicii de ghiduri arhitecturale şi inginereşti cu finalizare în anul 2009. În 2009 şi 2010, după ce au fost primite, conducerile Ministerului Sănătăţii din acei ani nu au plătit, iar firma a acţionat instituţia în instanţă, iar acum a cerut executarea silită“, explica Ministerul Sănătăţii în 2013, într-un comunicat.
Mâna lor sită s-a făcut
Ministrul Eugen Nicolăescu a dat vina pe Cseke Attila, înlocuitorul său la conducerea ministerului între cele două mandate ale sale. Studiile s-au efectuat, spitalele nu s-au construit. „În urma procedurilor de achiziţii publice iniţiate în anul 2008, pentru încheierea contractelor de construire, proiectare şi dotare la cheie pentru spitale de urgenţă, regionale şi judeţene, la sfârşitul anului 2008 erau în curs de semnare 8 contracte pentru 7 spitale judeţene de urgenţă şi un spital regional de urgenţă. După schimbarea mandatului de guvernare, toate procedurile au fost anulate“, susţinea Ministerul Sănătăţii, în timpul celui de-al doilea mandat al lui Eugen Nicolăescu.
Contracte inutile la Transporturi
SC CFR SA a contractat 5 studii pe care a plătit 1,73 milioane lei.
Cu firma CONSIS Proiect, CFR a semnat un studiu, de 558.000 lei, pentru redeschiderea circulației feroviare pe un pod nou de cale ferată peste râul Argeș, linia București – Giurgiu.
Un altul a fost proiectat pentru stațiile Vidra și Grădiștea, încheiat cu Institutul de Proiectări Căi Ferate, în valoare de 248.000 lei.
O altă firmă parteneră a fost SC Baicons Impex SRL, a omului de afaceri Marin Baicu, anchetat de DIICOT pentru fraudarea CFR și CNADNR cu 34 milioane lei. Dosarul a fost deschis în 2014.
Au mai fost anchetați pentru evaziune fiscală, spălare de bani și delapidare fostul jurnalist Dragoș Nedelcu, primarul Sectorului 6, Gabriel Mutu, și omul de afaceri Dan Besciu.
SC Baicons Impex SRL a primit de-a lungul timpului circa 30 de contracte publice în valoare de 5,7 milioane euro, după cum se arăta în raportul Corpului de Control al prim-ministrului din 2016.
Cum se leagă două drumuri care nu există
CNADNR a plătit de-a lungul timpului circa 60 milioane euro pentru studii de fezabilitate și prefezabilitate pentru construcția de drumuri și autostrăzi care s-au lăsat așteptate: Centura Capitalei, Comarnic – Braşov, Sibiu – Piteşti, Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni, Autostrada urbană Cluj-Napoca, Craiova – Piteşti, drum expres Sebeş – Turda, drum expres Arad – Oradea, drum expres Sibiu – Făgăraş.
Mai mult, studiile de fezabilitate au un termen de valabilitate de doi ani. Multe au fost realizate în perioada 2003-2010, ceea ce înseamnă că atunci când se va pune problema construirii drumurilor, vor trebui contractate altele.
Banii pentru realizarea lor au ajuns în conturile mai multor firme care au câștigat licitațiile organizate de CNADNR: Search Corporation, condusă de omul de afaceri Michael Stanciu, Consitrans, Louis Berger, Iptana, Consilier Construct.
În timpul cât a fost ministru al Transporturilor, Radu Berceanu își exprima nemulțumirea față de banii plătiți pentru planuri care nu s-au transpus niciodată în practică.
„Sunt zeci de milioane de euro cheltuite pe studii de fezabilitate inutile. Campion a fost Ludovic Orban, care făcea studii de fezabilitate şi la preţuri de câteva ori mai mari. Erau studii de fezabilitate pentru drumuri care legau două drumuri care nu existau. Îmi aduc aminte că era un studiu de fezabilitate pentru un drum care unea Coridorul IV, care nu exista atunci, şi Autostrada Transilvania“, afirma Radu Berceanu, fost ministru PDL al Transporturilor.
La rândul său, Ludovic Orban, un alt ministru al Transporturilor, spunea și el că „sunt vreo 1.300 de km de autostrăzi şi vreo 500 de km de drumuri expres care au SF-uri (studii de fezabilitate – n.r.). E bine că sunt făcute, dacă se găseşte finanţare, se pot apuca de lucru.“
Topul ministerelor
Ministerul Transporturilor este în fruntea listei cu studii de fezabilitate plătite și neutilizate, după cum reiese dintr-un raport al Corpului de Control al prim-ministrului din 2016. Din cele 60 de planuri întocmite, 15 au fost inutile. Valoarea lor s-a ridicat la 7,2 milioane lei.
La Compania de Autostrăzi au fost 9 studii plătite și nefolosite. 5 milioane lei au fost achitate degeaba.
La CFR au existat 5 studii inutile, care au costat 1,7 milioane lei. La Ministerul Energiei erau 3 planuri întocmite și neutilizate. Ministerul Economiei a contractat 27 de studii, din care 7 au fost finalizate fără a fi folosite vreodată. Costul lor s-a ridicat la 562.600 lei. Ministerul Comunicațiilor a avut două studii realizate și nefolosite. Ministerul a plătit 80.600 lei pentru un plan care nu s-a mai folosit.
Politicienii care au risipit aiurea banii românilor
Planul a fost contractat în perioada când ministru era Dan Nica, PSD, și se referea la proiectarea și execuția unei soluții de cloud computing de către firma Capgemeni Services SRL.
Motivele pentru care studiile au fost comandate și neutilizate de către Ministerul Economiei, Transporturilor și Energiei sunt: lipsa finanțării pentru etapele următoare; neeligibilitatea beneficiarilor; absența documentației pentru avizarea investiției în Consiliul tehnoeconomic al Ministerului Transporturilor; completarea planurilor, potrivit „cererilor CE privind Studiul de Trafic, Analiză Cost-Beneficiu, Memoriu de Sinteză și Actualizarea Devizului General“.
CNU – 11 milioane lei pierduţi
Compania Națională a Uraniului, aflată în subordinea Ministerului Energiei, a plătit 11,38 milioane lei pentru 3 studii de fezabilitate care nu au mai fost folosite ulterior. Banii au provenit, în proporție de 90%, respectiv 10,24 milioane lei, de la bugetul de stat, prin Ministerul Economiei, condus în 2011 de Ion .
„Din data de 5 decembrie 2012 până în prezent nu au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii“, a explicat Compania abandonarea proiectelor, motiv pentru care nu s-a mai putut ajunge și la fazele ulterioare.
Studiile au fost realizate de SC Green Hidrofor SRL din Baia Sprie, care avea în 2011 o cifră de afaceri de 15 milioane lei, de 4 ori mai mare față de anul precedent. În anii următori a înregistrat pierderi.
Sute de mii de lei cheltuiți degeaba la Ministerul Economiei
Un studiu neutilizat încheiat între Romarm, filiala Moreni, și firma UTI Defense&Security Engineering, a omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu, pentru retehnologizarea unei linii de fabricație, a costat 53.320 lei.
Tot Romarm, filiala Tohan, a semnat un contract cu aceeași companie UTI Defense&Security Engineering pentru realizarea unui studiu în valoare de 37.200 lei pentru retehnologizarea unei linii de galvanizare. Planul nu a mai fost pus în practică.
O altă companie, Romaero, a încheiat un contract cu ACB Franța, în valoare de 356.265 lei, pentru un studiu de fezabilitate a unui atelier de prelucrat panouri și învelișuri pentru aeronave. Atelierul nu s-a mai construit, planurile rămânând abandonate.
Ce spune Curtea de Conturi
„Constatările noastre sunt că asistăm la un exces de studii de fezabilitate. Acest exces ar fi bun dacă s-ar concretiza în proiecte aprobate. Din păcate, multe dintre studiile de fezabilitate nu se transformă în proiecte“, spunea președintele Curții de Conturi, Nicolae Văcăroiu, la prezentarea proiectului de buget al instituției pe 2016.
Curtea a controlat, în 2015, 1.000 de unități administrativ-teritoriale, din totalul de 2.681, și a constatat că au fost cheltuite 30 milioane euro pentru studii de fezabilitate. „Studiile de fezabilitate se aprobă prin hotărârea Consiliilor Locale, deci practic sunt legale, dar nu se pun în practică și înseamnă numai din eșantionul nostru peste 30 milioane euro. Este o sumă mare. Își aleg trei-patru teme, se ia decizia prin hotărârea Consiliului Local să se elaboreze studii de fezabilitate, se ia contact direct, și ar trebui prin licitație, cu firmele care elaborează aceste studii de fezabilitate, se fac contracte, se plătesc, după care ele nu ajung să meargă mai departe. Deci este o pierdere netă pentru bugetul entității“, mai spunea Văcăroiu.
Mai mult, el a precizat că acestea „nu sunt de natura elementelor infracționale decât atunci când depistezi că studiile de fezabilitate se fac de copilul primarului și încasează câte 200 milioane lei la fiecare studiu“.
Studii ale CNADNR expirate
Studiul de fezabilitate pentru 76 de km ai drumului expres Sibiu – Făgăraș este expirat și a costat 13,8 milioane euro.
Studiul de fezabilitate pentru 134 de km ai drumului expres Arad – Oradea a fost realizat de Consitrans în asociere cu o companie spaniolă, INOCSA Ingenieria, pentru suma de 8,7 milioane euro în 2007. Contractul mai prevedea și servicii de consultanță pentru perioada de execuție a construcției, respectiv 24 de luni, și pentru 36 de luni, garanție a lucrărilor.
Firma Search Corporation a câștigat licitația în 2007 pentru studiul de fezabilitate al drumului expres Craiova – Pitești. Valoarea contractului era de aproape 16 milioane euro și a fost semnat de directorul de atunci al CNADNR, Mihai Grecu.
Aceeași companie, Search Corporation, a câștigat în 2010, prin licitație, un contract de 783.800 euro pentru studiul de fezabilitate al tronsonului de autostradă Târgu Mureș – Ditrău.
Segmentul face parte din autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni, pentru care CNADNR a contractat un studiu de prefezabilitate în 2007, în valoare de 891.266 euro, cu firma Iptana.
Pentru cei 114 km de autostradă Sibiu – Pitești a fost realizat în 2010 un studiu de fezabilitate realizat de firma Iptana, asociată cu compania Scetauroute. Valoarea proiectului a fost de circa 2,5 milioane euro.
În 2012, CNADNR a organizat o licitație pentru un nou contract de revizuire a studiului de fezabilitate, a cărui valoare a fost de aproape 4 milioane euro, bani acordați de la bugetul de stat și din fonduri europene nerambursabile.
Un alt studiu de fezabilitate a fost realizat, în perioada 2007-2008, de aceeași firmă Iptana, pentru autostrada urbană Cluj-Napoca, pentru 41,9 km. Prețul a fost de 367.494 euro, fără TVA.
Valentin Stoica, directorul general al firmei de proiectare și consultanță Search Corporation, spunea că, în general, costul unui studiu de fezabilitate reprezintă 3-5% din valoarea unui proiect de infrastructură.
Un alt proiect câștigat de compania Search Corporation a fost autostrada Brașov – Târgu Mureș, de 170 km, în valoare de 850 milioane euro.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.