În ultimele luni, aproape în fiecare zi, România a fost net exportatoare de energie. Pe medie orară, exporturile au fost între 300 de MW şi până la 1.500 de MW, după cum puteţi vedea în graficul ataşat. Din aceeaşi situaţie, se poate vedea foarte clar cum curba exporturilor nete(de culare verde – n.r.) creşte atunci când producţia de energie eoliană creşte la rândul ei.
Cu alte cuvinte, atunci când bate vântul exportăm mai mult, deci, cu preponderenţă, energia eoliană este cea care se vinde la export. În principiu, acesta este un lucru bun. Vindem energie la export, deci firmele care o fac aduc bani în ţară. Însă, aici intervine o mare problemă. Energia eoliană are succes la export pentru că este ieftină şi este ieftină pentru că administratorii sutelor de parcuri eoliene din ţară sunt subvenţionaţi pentru a produce de către toţi consumatorii de energie din România, inclusiv de către populaţie. Dacă luăm în calcul, doar pentru ultimele luni, exporturi medii zilnice de 700 de MWh, la un preţ mediu de 30 de euro/MW, atunci avem o situaţie interesantă care arată că, zilnic, subvenţii de milioane de euro achitate de către români în factura la energie sunt exportate către vecini.
Legenda foto: Graficul de producţie de energie, consum şi soldul balanţei comerciale nete, în perioada iunie – decembrie 2016.
De la 1 ianuarie 2015, piaţa de energie din România este conectată cu pieţele similare din Ungaria, Cehia şi Slovacia. Acest lucru înseamnă că energia produsă în oricare dintre aceste ţări este tranzacţionată liber pe o piaţă unică. Mai înseamnă că, potrivit legii economice, energia ieftină migrează către piaţa mai scumpă. Astfel se explică faptul că energia ieftină eoliană produsă în România pleacă cu sutele de MW orari către pieţele vecine, unde este plătită mai bine, alimentând consumatorii din Ungaria, Cehia şi Slovacia. Este ieftină pentru că este subvenţionată de toţi consumatorii de curent din România prin sistemul certificatelor verzi, contribuţie care este evidenţiată distinct şi în factură. Prin lege, fiecare MWh produs în centralele eoliene şi solare este preluat automat în sistem şi primeşte subvenţie. MWh eolian primeşte jumătate de certificat verde iar cel solar trei certificate. Un certificat verde costă 28 de euro, deci administratorului parcului eolian îi intră din start în buzunare 13,5 euro pentru fiecare MWh produs, iar „fotovoltaicului” 81 de euro. Pe lângă aceste sume, investitorii din domeniu mai primesc bani şi la vânzarea propriu-zisă a energiei pe piaţă.
Dacă firmele ce administrează parcuri eoliene şi fotovoltaice produc cea mai ieftină de energie, de exportul ei se ocupă traderii, atât locali, cât şi zonali, care au birouri în mai toate ţările din regiune şi care tranzacţionează permanent cantităţi mari de energie. Marii producători de energie, care pot fi competitivi la export, precum Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, nu au voie, prin lege, să vândă în mod direct energia produsă la export. De altfel, aceasta este o mare nemulţumire a lor, pentru că îi privează de sume consistente, care altfel intră doar în buzunarul traderilor.
România are instalaţi circa 5.000 de MW în centrale eoliene şi solare, la o capacitate totală de producţie, care include şi termocentrale vechi, cu o tehnologie depăşită, ce sunt pornite doar ocazional, de 20.000 de MW.
În ultimii doi ani, România a fost net exportatoare de energie, cu o cantitate anuală de circa 5-6 TW, în mare parte energie ieftină , eoliană şi fotovoltaică. La un preţ mediu
Ţara noastră are un mix echilibrat de energie. O treime din producţie este hidro, o treime termo, restul fiind energie nucleară şi energie verde. Populaţia consumă anual circa 11 TWh.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.