Trebuie să raportăm anual la UE  ce reduceri facem

În perspectiva 2030 și urmând indicațiile din Pactul Climatic European, România transpune în legislație mai multe măsuri ce vizează, pe lângă obișnuitele deja investiții în energia „verde”, și reduceri ce pot căpăta caracter obligatoriu de micșorare a consumurilor energetice.

Potrivit unei OUG  lansate în dezbatere publică de Ministerul Energiei, mai multe reguli vor guverna economia românească, în ansamblul ei, în următorii cinci ani. Acestea includ reducerea obligatorie a consumurilor clădirilor administrative, dar și rezidențiale, sector văzut ca unul în care posibilitatea eficientizării energetice este cea mai mare.

Scopul final? “ România asigură reducerea cu cel puțin 1,9 % pe an față de anul 2021 a consumului final total de energie al tuturor organismelor publice”. Cu alte cuvinte, în 2030, față de 2021, consumul energetic trebuie să fie cu cel puțin 20% mai mic.

Reducerile consumurilor energetice nu vor viza, cel puțin într-o primă fază în România, transportul public sau forțele armate. Vor viza transportul ce vizează instituțiile de stat și transportul privat.

Într-o primă fază, adică până în 2026, România va exclude de la reducerile de consum comunitățile de mai puțin de 50.000 de locuitori. Pentru cele cu mai puțin de 5.000 d elocuitori, excluderile se vor întinde până în 2029.

Raportare obligatorie la Bruxelles a “progreselor”

Economia de scară realizată la energie va fi raportată anual, într-un gest ce amintește de o altă epocă, la Bruxelles, Comisia Europeană urmând a monitoriza îndeaproape progresele făcute de țara noastră.

“(15) În cadrul rapoartelor naționale intermediare integrate privind energia și clima, Ministerul Energiei informează Comisia asupra reducerii consumului final de energie realizat în fiecare an, în aplicare prevederilor alin. (10).

(16) Ministerul Energiei include în Planul național integrat privind energia și schimbările climatice cantitatea aferentă reducerii consumului de energie care trebuie obținută de toate organismele publice, defalcată pe sectoare, precum și măsurile pe care intenționează să le adopte”, se arată în OUG.

În fundamentarea OUG, se arată că suntem întârziați în ceea ce privește implementarea legislației UE în ceea ce privește reducerea consumuirlor energetice, așa că trebuie să recuperăm.

“Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică oferă cadrul juridic pentru politicile de eficiență energetică în România, însă necesită actualizări pentru a integra noile prevederi ale Directivei (UE) 2023/1791.

România se confruntă cu provocări semnificative în atingerea obiectivelor stabilite de Uniunea Europeană pentru eficiența energetică. Deși există un cadru legislativ, care a fost adaptat inițial pentru a răspunde nevoilor, este necesară o revizuire profundă pentru a îndeplini cerințele Directivei (UE) 2023/1791.

Directiva impune standarde mai stricte, reflectând noile ambiții ale Uniunii de a intensifica eforturile de reducere a consumului de energie primară și finală cu obiective revizuite pentru 2030.

România are un potențial de economisire a energiei neexploatat, în special în sectoarele transporturilor și al clădirilor. Transporturile, care sunt responsabile pentru peste 30% din consumul final de energie și clădirile cu performanță energetică scăzută reprezintă domenii prioritare pentru intervenție. De asemenea, sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), inclusiv centrele de date, consumă între 5-9% din totalul energiei electrice la nivel global, cu un impact considerabil asupra emisiilor de carbon.

În acest context, este vitală implementarea unor măsuri eficiente de eficiență energetică, care să vizeze îmbunătățirea performanței energetice pe întreg lanțul valoric, de la producție la consum. Aceasta include nu doar actualizarea și îmbunătățirea standardelor de performanță energetică pentru clădiri și industrie, dar și promovarea adoptării pe scară largă a tehnologiilor regenerabile și a practicilor sustenabile în sectorul public și privat.”