Inițiativa vine pe fondul unor date care ridică semne de întrebare. Potrivit unui studiu realizat de Organizația Salvați Copiii, primul contact cu rețelele sociale are loc, în medie, la vârsta de doar 5 ani, iar aproape jumătate dintre copii petrec peste șase ore pe zi în mediul online.
Platformele ar fi obligate să verifice vârsta utilizatorilor, nu doar data de naștere din cont
Dacă proiectul va fi adoptat sub această formă, adolescenții nu-și vor mai putea deschide conturi pe rețelele sociale atât de simplu. Dacă în prezent e nevoie, în general, să introduci un nume și o dată de naștere aleatorie, lucrurile se vor schimba.
Astfel, platformele de socializare vor trebui să folosească metode eficiente pentru verificarea vârstei utilizatorilor și să împiedice accesul copiilor care nu au împlinit 15 ani.
Condiții noi și pentru adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani
De asemenea, vor apărea condiții noi și pentru adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani. În cazul lor, accesul nu ar urma să fie interzis, însă utilizarea rețelelor sociale ar fi supusă unor măsuri suplimentare de protecție.
Monica Berescu, co-inițiator al proiectului, a explicat că adolescenții din această categorie de vârstă vor putea folosi platformele, însă în condiții care să reducă expunerea la riscurile din mediul online.
„Cei între 15 și 18 ani vor avea acces, dar va fi un acces care îi protejează”, a declarat aceasta.
Potrivit proiectului prezentat de știrileprotv, măsurile propuse includ eliminarea reclamelor personalizate pentru această categorie de utilizatori, limitarea mesajelor primite de la persoane necunoscute și filtre pentru conținutul violent, pornografic sau considerat nociv.
Studiile arată că tot mai mulți copii se confruntă cu hărțuirea online
Necesitatea unor reguli mai stricte este susținută și de datele privind experiențele copiilor în mediul digital.
Conform studiilor citate de sursa menționată anterior, aproape unul din doi copii spune că a fost victima hărțuirii online, iar aproximativ 80% dintre elevi afirmă că au asistat la astfel de situații. În plus, mulți minori ajung să intre în contact cu persoane necunoscute prin intermediul platformelor sociale.
În reportajul indicat au fost prezentate și opiniile unor cetățeni care consideră că atât platformele, cât și părinții au un rol important în protejarea copiilor.
O femeie spune că efectele utilizării excesive a rețelelor sociale se văd deja în comportamentul celor mici.
„Lucrurile acestea negative le vezi și în comportamentul lor, au devenit mult mai agresivi și foarte influențabili, nu le mai poți spune nimic în ziua de azi pentru că ei se regăsesc în rețelele de socializare”, a afirmat aceasta.
La rândul său, un tânăr consideră că implicarea părinților rămâne esențială.
„Acum ține și de părinți, să-i mai verifice, să vadă la ce se uită, că dacă îi lasă așa, ei se pot uita la orice”, a spus acesta.
Amenzi de până la 2% din cifra de afaceri pentru platformele care nu respectă legea
Proiectul prevede și sancțiuni pentru platformele care nu vor respecta noile obligații.
Dacă legea va intra în vigoare, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) și Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal vor avea responsabilitatea de a verifica modul în care sunt aplicate noile reguli.
Companiile care nu se conformează ar putea primi amenzi de până la 2% din cifra de afaceri anuală globală.
În anumite situații, proiectul prevede inclusiv posibilitatea suspendării serviciilor acestor platforme pe teritoriul României.
Dacă propunerea legislativă va fi adoptată, România ar putea introduce unele dintre cele mai stricte reguli privind accesul minorilor la rețelele sociale, într-un moment în care tot mai multe state europene caută soluții pentru reducerea riscurilor la care sunt expuși copiii în mediul online.
Joc de glezne, ținta este supravegherea electronică a adulților, cine ce vorbește unde este, anturajul, ce face etc.