Roşul de Trapani

Datorită culorii şi rarităţii lui, coralul a devenit acum la fel de preţuit ca aurul, diamantele, safirele, smaraldele şi rubinele.

Obiectele preţioase cu corali au un aspect somptuos şi multe dintre ele provin din manufacturi baroce. Erau lucrate în combinaţie cu bronzul, argintul aurit şi aurul, cu pastă de vitraliu, smălţuite, dar şi cu perle. Se spune că termenul de baroc ar proveni de la „barocco”, mai precis din perla neregulată, indicată de etimologia portugheză. Conform legendei, coralul ar proveni din sângele Gorgonei, iar talismanele au virtuţi mediatice şi benefice pentru om. De asemenea, se spune că ar fi o reprezentare a sângelui lui Christos. Şi preţiosul schelet spongios al coralului a fost cizelat până a ajuns la această intensitate asemănătoare ramurilor de copaci, ca în simbologia lui Christos crucificat.

Piesă din Muzeul Pepoli din Sicilia

Maeştrii orfevri au început să-l lucreze, transformându-l în obiecte ce comunicau un concept de lux, de bogăţie.

Teatralitatea scrinurilor, cuferelor, platourilor, vaselor era un fel de celebrare a triumfului bogăţiei proprietarilor ce le deţineau. Apoi, el a început să fie prelucrat în manufacturi elaborate, destinate regilor, principilor, Papilor, nobililor, iar atelierele trapaneze din Sicilia secolului al XVII-lea, care le produceau, au devenit renumite. Preţiosul coral era pescuit în multe localităţi din Marea Mediterană şi existau ateliere specializate în Marsilia, la Genova şi la Napoli. Acum Muzeul de la Pepoli se mândreşte cu cea mai mare colecţie de obiecte din corali.

Arta prelucrării coralului

Bijuterii din coral de la Trapani

După funcţia de talisman, coralul a fost asociat cu frumuseţea. Încă din preistorie, el era destinat a fi folosit ca antidot împotriva veninului, ca afrodiziac, dar şi pentru fertilitate. A devenit simbol al frumuseţii în mitologia greacă, al bogăţiei în India, al longevităţii în Japonia, al puterii în China şi în Africa (în Benin se spune că acela care pleacă în altă lume trebuie să aibă, în mod obligatoriu, ornamente din coral). Este un fapt afirmat de arheologi că sumerienii, egiptenii şi fenicienii practicau cu abilitate prelucrarea coralului, dar şi celţii nutreau un adevărat cult pentru el. Romanii l-au adus la un nivel de prelucrare artistico-ornamentală extraordinară, combinându-l cu alte materiale preţioase.

Platou din manufactură trapaneză

Faimosul scriitor naturalist, romanul Pliniu cel Bătrân, filosoful Teofrast şi medicul Dioscoride au clasificat coralul ca o fiinţă vie, de origine vegetală. În 1600, un alchimist şi astrolog napolitan, apoi în 1723, un medic din Marsilia, pe nume Andrea Peyssonnel, au definit coralul de natură animală, afirmând că este compus dintr-o colonie de animale marine mici, numite polipi, şi că aceştia ar trăi în sisteme de recife aflate la mică adâncime în ape calde, fie în colonii marine la mare adâncime. Ele cresc pe scheletul calcificat al polipilor care mor, formând structuri asemănătoare unor copaci. Până la sfârşitul secolului al XVI-lea, coralul era utilizat mai ales pentru rozarii. Şi tot în aceeaşi perioadă, oraşul sicilian Trapani devine un punct de referire în incizarea coralului, dar şi prin numărul de manufacturi. În 1570 a rămas ca un simbol „Muntele de coral” oferit lui Filip al II-lea al Spaniei. Celebră este şi o altă ofrandă religioasă, pentru Escorial, purtând numele lui Francesco Alfieri.

O amuletă magică de la Trapani, pentru a ţine departe bolile şi a aduce bogăţia

Figuri sacre, cherubini, teme heraldice, păstori completau gama de produse tipice siciliene. În 1663 au fost aplicate primele reguli pentru stoparea pescuirii de corali. În 1805 lua naştere, la Torre del Greco, prima fabrică.

Presepi din Muzeul Pepoli

Din cele peste 2.000 de tipuri de corali existenţi, numai unele varietăţi sunt ameninţate cu dispariţia şi pericolele principale la care acestea sunt expuse. Coralul de recife (inclusiv coralul nobil, preţios, şi coralul albastru, auriu şi negru), şi coralii submarini sunt ameninţaţi atât de industria piscicolă, de creşterea temperaturii apei povocate de încălzirea globală. Se fac presiuni pentru a limita pescuitul şi a proteja coloniile de corali. În urma conferinţei de la Doha (Qatar) s-a hotărât încă o dată oprirea pescuirii acestui „aur roşu”, cum este numit.

Cutie de bijuterii, realizată în fildeş, os şi coral, cu medalioane de Limoges

Coralul nobil preţios se află în colonii submarine, cât şi în recife de corali aflate la mică adâncime în ape calde. Prelucrarea lui este un proces dificil, ceea ce îi creşte preţul. Coralul „Moro” are culoarea roşie sângerie. Este cea mai rară şi mai scumpă piatră de coral şi provine din jurul Peninsulei Italice. Tot atât de splendid este şi coralul „Piele de înger”, de culoare roz-trandafirie, cu pete albicioase sau roşu deschis. Coralul albastru arată minunat ca ornament, dar are valoare redusă ca piatră preţioasă. Cel auriu, la fel ca şi cel negru, este format din substanţă cornoasă numită conchiolină, el găsindu-se în jurul Hawaii-ului şi are textură şi luciu răşinos. Un alt coral folosit pentru bijuterii este cel japonez roşu.

Fecioara cu Pruncul

Coralii pot fi divizaţi în două grupe: tradiţionali şi noi. Printre primii să amintim „Rubrum”, denumirea dată în Sardinia coralului roşu uniform, pescuit în Marea Mediterană şi în zonele atlantice din Africa, „Japonicum”, de un roşu închis, recoltat în Japonia şi Taiwan, „Elatius”, de culoare roşie vie, dar şi de culoarea somonului, spre portocaliu, originar din Taiwan şi Japonia, „Konojoi”, de culoare albă cu puncte roşii, din Japonia, „Secundum” (Piele de înger) de tonalitate roşie, culoarea cărnii, din Japonia şi Hong Kong. Între coralii noi se disting alte specii, precum „Rosato”, alb cu puncte roşii, „Garnet”, grena, cu nuanţe de roz, şi „Deep Sea”, de un roşu clar. Dacă vedeţi coral de culoare roşie intensă, acesta nu este natural din Sardinia, ci este vopsit. Caboşoanele de coral naturale, de Sardinia, au o culoare întrucâtva neuniformă.

Un material misterios

Vas din coral

Interesantă este istoria prelucrării coralului. Indiferent dacă are origine minerală sau vegetală, este sigur că nimeni nu s-a îndoit, în vechime, de virtuţile apotropaice ale coralului. Impulsul prelucrării coralului la Trapani derivă şi din marea devoţiune a poporului pentru Sfânta Fecioară. Într-o perioadă de furtuni şi superstiţii, care domnea la mijlocul secolului al XV-lea în Sicilia, au început să se deschidă laboratoare de origine evreiască în care erau decorate cu coral farfurii, vase şi se creau unele imagini sacre comandate. În 1492, câteva comunităţi evreieşti au migrat către Sicilia şi către Genova, care era în concurenţă cu Trapani şi cu oraşele catalane în ceea ce privea traficul de coral către Orient. La Trapani, la sfârşitul secolului al XV-lea, erau peste 30 de meşteri care lucrau coralul în atelierele lor, fabricând mai ales rozarii, dar şi piese profane. Între secolele XII şi XV s-a instalat o concurenţă între napolitani, genovezi, catalani şi provensali. Dintre toate, Torre del Greco s-a distins prin realizările sale rafinate.

Madona cu Pruncul în coral şi perle

La 1500, Marii Duci de Toscana au asigurat libertatea comerţului evreilor expulzaţi din Spania. Începând cu secolul al XVII-lea, tehnica iconografică începe să fie tot mai răspândită şi coralul începe să fie montat atât în metal, cât şi în abanos, în fildeş, în perlă, în carapace de broască ţestoasă, celebru în acea perioadă fiind Filippo Juvara. Apar tot mai multe manufacturi cu concursul aurarilor şi argintarilor, dar şi al artiştilor şi arhitecţilor precum Giacomo Amato (1643-1732), care avea ateliere la Palermo, dar şi în alte centre ale insulei, având o predilecţie pentru fantastic şi grotesc. În operele sale pot fi văzute sirene, monştri marini, care alegorice cu subiect religios, dar şi numeroase figuri de sfinţi. Aşa încât, un alt punct de prelucrare a coralului devin mănăstirile, unde se produceau crucifixe, unele dintre ele lucrate cu cristale de rocă şi pietre dure.

Leda şi lebăda

La 1700, Ferdinand al IV-lea de Bourbon dă un mare impuls prelucrării acesui material la Torre del Greco, înfiinţând câteva fabrici. În 1740, regele Carol de Bourbon îi cheamă pe evrei în Regatul celor Două Sicilii şi impulsionează astfel artizanatul local în prelucrarea coralului. Într-o sută de ani, numărul fabricilor a ajuns la peste 50.

Bombonieră cu coral

După glorioasa perioadă barocă, opere de o mare valenţă artistică au fost difuzate până la începutul secolului al XIX-lea. Dacă în trecut coralul era utilizat pentru creaţii de înaltă orfevrărie, după 1800 burghezia începe să-l preţuiască ca un element decorativ şi încep să se difuzeze opere realizate în mai multe exemplare. Coralul care era pescuit în mările de lângă Livorno, în Sardinia şi în Africa era prelucrat la Genova, Pisa şi Livorno. Astfel că, în 1800, Livorno devine centrul cel mai important al comerţului cu coral.

Obiect religios

La sfârşitul secolului alXIX-lea, el reapare în piese de bijuterie eclatante. Era în mare vogă în anii nebuni, când creatorul Auguste Bonaz lansa bijuterii în bachelită, dar şi din răşină sintetică ale căror culori imitau coralul natural.

Adjudecat!

Păuni din aur şi coral

Un galion cu rame argintate din metal, dar şi cu aur şi argint, bătut în coral, lucrat la Trapani la sfârşitul secolului al XVII-lea sau începutul secolului al XVIII-lea, a fost recent cumpărat la o licitaţie pentru 22.000 de euro. O pereche de păuni din metal aurit, cu aplicaţii în coral, din aceeaşi manufactură trapaneză, secolul al XVIII-lea, a fost adjudecată la o licitaţie de la Milano, în martie 2008, pentru 17.980 de euro. În general, obiectele antice cu incrustaţii în coral nu cunosc fluctuaţii. Tradiţia de a le colecţiona de secole s-a perpetuat şi astăzi. Este vorba în general despre obiecte de artă rare, pe care le găseşti foarte greu în casele de licitaţii, pentru că în acea regiune a Siciliei, proprietarii le transmit din generaţie în generaţie şi rar le pun în vânzare. O asemenea piesă, formată dintr-o pereche de păuni cu email şi coral, realizată la Trapani la jumătatea secolului al XVII-lea, a trecut din mână în mână şi a fost achiziţionată la Christie’s Londra pentru 115.000 de euro. Şi obiectele sacre de calitate ajung la cifre importante, precum un mic grup statuar din secolul al XVIII-lea, în bronz aurit şi coral, reprezentând „Sfânta Familie”, vândut recent la Christie’s Londra pentru 20.000 de euro. Şi tot la Londra, dar la Sotheby’s, în decembrie anul trecut, a fost adjudecat un „San Sebastian”, în coral de Trapani, pentru 70.000 de euro.

Suport de oglindă din coral

O supieră în coral şi argint, tot din acea regiune, pe un desen al lui Giacomo Amato, cât şi un cufăr din coral cu lemn, de la sfârşitul secolului al XVII-lea, au fost adjudecate de colecţionari privaţi fără a se comunica preţul. O ramă aurită cu coral şi fildeş, din secolul al XVIII-lea, de 25×28 centimetri, a fost vândută pentru 13.700 de euro, la Genova, în februarie 2010. Iar o pereche de figuri sculptate în coral, din secolul al XVIII-lea, prinse în rame aurite de 24 de centimetri, au fost achiziţionate la casa de licitaţii de la Genova pentru 4.000, respectiv 6.000 de euro. O frumoasă călimară în alamă aurită, decorată cu perle de coral roşu, lucrată la trapani, datând din secolul al XVIII-lea, a fost adjudecată penru 2.000 de euro la La Rochelle. O altă călimară în argint şi bronz aurit, în coral cizelat, datând din prima jumătate a secolului al XVI-ea a fost vândută pentru 260.000 de euro în 2007. La Arles, o iesle din ultima parte a secolului al XVIII-lea a fost achiziţionată pentru 53.000 de euro.

Cădelniţă din secolul al XVII-lea

În Occident, bijuteriile din coral încep să fie preţuite din Renaştere. Ele cunosc un succes fără precedent începând cu 1850, când coralul este folosit alături de pietre preţioase.

Fiecare nestemată de coral care ne încântă privirile îşi datorează frumuseţea unui designer foarte talentat. Şlefuitorul alege pentru fiecare piatră tăietura care îi pune în valoare punctele forte, de exemplu, culoarea, claritatea, dimensiunea sau incluziunile. De asemenea, montura poate da un plus de frumuseţe unei geme.

Naomi Campbell, purtând un superb colier din coral

Un colier de coral bine tăiat poate fi achiziţionat cu un preţ de aproximativ 300 de euro, iat altul, în care este îmbinat cu perle, în jur de 500.000 de euro. Pentru o bijuterie Cartier, preţurile sunt între 5 şi 7 mii de euro. După 1970, Casele Boucheron şi Cartier au început să folosească coralul în creaţiile lor.

Brăţară cu coral

Azi, bijuteriile din coral sunt în mare vogă, atât în creaţiile Laurei Biagiotti, Versace, Roberto Cavalli, dar şi ale celebrei Case „De Grisogono”, care a imaginat bijuteriile vedetelor de pe covorul roşu de la Cannes din acest an.

Coralul a traversat civilizaţii şi secole şi continuă să placă. Poate fi purtat dimineaţa, la prânz şi seara, în timpuri triste, dar şi fericite.