Rusia denunță organizarea unei lovituri tip ”Maidan” la Belgrad

Ambasadorul Federației Ruse în Serbia a avertizat ca oponenții președintelui sârb Aleksandar Vucic încearcă să organizeze o lovitura de stat în stilul Maidanului de la Kiev, sugerând că Occidentul este implicat în această tentativă. ”Face parte dintr-un război civil. Vreau să subliniez că forțele anti-Belgrad au acționat aproape simultan; ele operează pe doua fronturi – avem situația din Kosovo și avem tentativa de lovitură de stat în stilul Maidan aici, la Belgrad”, a spus, pentru Tass, ambasadorul Alexander Boțan-Harcenko, folosind terminologia utilizata constant în Rusia pentru a descrie acțiunile NATO în Ucraina.

Diplomatul rus a făcut referire la ultimele proteste organizate în Serbia împotriva deținerii armelor de foc, după asasinatele în masă comise în unități de învățământ din Serbia. Duminică, 28 mai, protestele organizate la Belgrad sub sloganul ”Serbia împotriva violenței” au avut un caracter antiguvernamental.

”Primul protest a fost pașnic, fără vreun slogan antiguvernamental. Oamenii s-au adunat în tăcere în fața clădirii Parlamentului. În cel de al doilea protest, oamenii au blocat un pod peste râul Sava și au scandat împotriva guvernului. A treia demonstrație a avut și ea un caracter antiguvernamental. Potrivit ministrului de interne din Serbia, la aceste proteste au participat peste 11.000 de oameni”, scrie Tass despre manifestațiile care au început înainte de jumătatea lunii mai.

Cele mai multe proteste împotriva armelor de foc au fost organizate de opoziție, care însă a insistat că mitingurile nu au avut vreo afiliere politică. După demisia ministrului Educației din Serbia, demonstranții au cerut și demisia ministrului de Interne și a șefului serviciului de informații. Președintele Vucic a acuzat opozita că profita în scop politic de emoția provocată de asasinatele din școlile din Serbia și a promis că va organiza propriul său miting. Acesta din urma a avut loc pe 26 mai (cu doua zile înaintea unei noi manifestații a opoziției – cea despre care ambasadorul rus sugerează ca este parte a unei tentative de lovitură de stat). La mitingul organizat de președintele Serbiei (organizatorii spun că au fost sute de mii de oameni, mulți aduși cu autobuzul din alte localități) au participat oficiali de Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, precum și ministrul de Externe al Ungariei, care s-a adresat mulțimii în limba sârbă și a spus că maghiarii și sârbii au devenit popoare înfrățite, datorită președintelui Vucic.

Dincolo de măsurile împotriva emisiunilor tip reality-show de la unele televiziuni (acuzate de promovarea violenței) și împotriva armelor de foc (o statistică din 2018 plasa Serbia pe locul al treilea în lume în ce privește procentul cetățenilor care dețin arme de foc, cu 39 de arme la suta de locuitori), președintele Vucic a făcut un anunț care sugerează că liderii actuali de la Belgrad se tem de o posibilă revigorare a opoziției politice, până acum extrem de fragilă și scindată. Președintele Vucic a anunțat crearea ”Mișcării pentru Popor și Stat”, care va include formațiuni politice, intelectuali de marcă, artiști și alte personalități. Partidul Progresist, al lui Vucic, va face parte din aceasta mișcare, iar analiștii sârbi consideră că avem de-a face cu o încercare de refacere a imaginii partidului, președintele fiind îngrijorat că formațiunea sa pierde tot mai mult la capitolul popularitate.

În ce privește evoluțiile din Kosovo și dacă este să ne uitam la reacția Occidentului la ultimele violențe, teama ambasadorului rus la Belgrad legată de o posibilă coordonare între protestele din Serbia și cele din Kosovo pare să fie exagerată. Totuși, în ciuda criticilor inițiale la adresa guvernului kosovar, ambasadorul SUA la Pristina, a declarat că alegerile anticipate din Kosovo au fost organizate cu respectarea constituției și că noii primari albanezi din zonele majoritar sârbe sunt legitimi.

Protestele sârbilor din nordul Kosovo și reacția extrem de violentă a poliției kosovare, urmată apoi de violențele împotriva militarilor NATO, au fost iscate de niște alegeri locale anticipate organizate în luna aprilie și criticate de aliații occidentali.

La finalul anului trecut, premierul Kosovar Albin Kurti a încercat să le impună etnicilor sârbilor din nordul Kosovo trecerea la plăcuțele de înmatriculare auto kosovare, refuzând însă să respecte condiția creării unei asociații a municipalităților sârbe din Kosovo – o formă de autoguvernare a sârbilor convenită cu medierea Vestului. Sârbii kosovari, încurajați de această dată de regimul de la Belgrad, au pus presiune prin demisia polițiștilor, primarilor și a altor oficiali sârbi din Kosovo, paralizând administrația. Soluția găsita de premierul Kurti a fost organizarea alegerilor anticipate, în ciuda boicotului anunțat de principalul partid sârb – Lista Sârbă. Urmarea a fost alegerea, cu o participare extrem de scăzută la vot, a unor primari albanezi în zonele majoritar sârbe, iar de aici au izbucnit protestele. Liderul partidului Lista Sârbă a declarat că, odată cu depunerea jurământului de către noul primar albanez din Mitrovica de Nord, membru al partidului premierului Kurti, ”a început ocuparea Nordului”.