Scandalul alegerii primarilor într-un singur tur de scrutin

Alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin a convenit pe rând tururor partidelor politice. La Senat este o iniţiativă de modificare a legii, dar majoritatea PSD-UNPR-ALDE nu o agreează.

Un subiect repus pe tapet

În cadrul protestelor de stradă de la începutul lunii noiembrie 2015, „strada” a solicitat „politicului”, printre altele, să corecteze legea alegerilor locale prin revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Reprezentanţii mai multor ONG-uri au solicitat acelaşi lucru. Iniţial, în programul cabinetului Cioloş, figura acest punct, dar, în urma unei manipulări abile ale unor forţe interesate – s-a acreditat ideea că o modificare a legislaţiei electorale în acest moent, cu câteva luni înainte de scrutin, ar fi neconstituţională – el a fost retras. De cca o săptămână, forţele care susţin alegerea primarilor în două tururi de scrutin au reînceput o ofensivă la „baionetă” şi subiectul ţine „prima pagină” în mass-media. Două evenimente s-au înregistrat în ultimele două zile: PNL a solicitat premierului Cioloş să emită o ordonanţă de urgenţă privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin, dar şeful guvernului a refuzat, susţinând că nu este democratică schimbarea legislaţiei electorale prin ordonanţă de urgenţă; preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a precizat că nu există un impediment de natură constituţională, dacă se modifică acum legea alegerilor locale privind modalitatea alegerii primarilor.

Ce eficacitate ar avea o ordonanţă de urgenţă

Este greu de apreciat dacă răspunsul premierului Cioloş la solicitarea PNL este unul „diplomatic” sau unul cât se poate de realist. Ce s-ar întâmpla dacă Guvernul Cioloş ar da ordonanţa mult cerută. Cu siguranţă, cei care deţin majoritatea în cele două Camere ale parlamentului, vor respinge ordonanţa şi primarii vor fi aleşi tot într-un singur tur de scrutin. Este probabil şi motivul pentru care premierul Cioloş nu a vrut să rişte.

Varianta parlamentară, lungă şi total nesigură

Există deja o iniţiativă legislativă în proceduri în Senat care prevede alegerea primarilor în două tururi de scrutin. A fost depusă încă din septembrie 2015 de PNL. Dar cum liberalii stau prost la capitolul comunicare nu prea se ştie acest lucru. Dovada cea mai elocventă, la televiziunile de ştiri şi în mass-media în general nu s-a discutat deloc despre această iniţiativă legislativă, nici măcar după ce „strada” a venit cu alegerea primarilor în două tururi cap de listă la revendicări. Nu ne referim la televiziunile favorabile celor care nu vor alegeri în două tururi de scrutin. Un exemplu elocvent, la Realitatea TV, unde există o campanie pentru alegerea primarilor în două tururi – un lucru de salutat, moderatoarele şi invitaţii de la emisiunile de după-amiază habar nu aveau de existenţa respectivei iniţiative legislative, mai mult, li se părea suspect faptul că PNL „s-a trezit acum în ianuarie”. Legat însă de iniţiativa legislativă din Parlament, nu sunt deloc speranţe că va avea rezultat. Deja în Senat, majoritarii au pus iniţiativa pe butuci, iar în Camera Deputaţilor, ea nu va fi respinsă, va fi ţinută în sertar până după alegerile parlamentare.

Istoria unei legi şi multă ipocrizie

Alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin a reprezentat un sistem de scrutin care a generat mai tot timpul discuţii. A fost promovat de cine se considera avantajat şi contestat de ceilalţi. Rând pe rând, toate cele trei mari partide (PDL, PSD şi PNL) au fost avantajate de alegerea primarilor într-un singur tur. Când le-a convenit au pledat pro; când nu le-a convenit au contestat acest sistem de scrutin. Un istoric al legii alegerilor locale ne arată care a fost poziţionarea forţelor politice faţă de modul de alegere al primarilor într-un singur tur. Timp de 5 ani, ipocrizia a fost la loc de cinste vis-a-vis de legea alegerilor locale.

Băsescu a sugerat, PDL şi PSD s-au conformat

În primăvara anului 2010, preşedintele Traian Băsescu a sugerat că ar mai avantajos dacă primarii s-ar alege într-un singur tur de scrutin. Preşedintele dădea exemplul alegerii preşedinţilor de consilii judeţene, aici operând un singur tur de scrutin. PDL s-a executat – sistemul alegerii primarilor într-un singur tur avantaja partidul de suflet al lui Traian Băsescu, iar pe 19 octombrie 2010, proiectul de lege privind alegerea primarilor într-un singur tur se înregistra la Parlament. Semnatari ai legii, 37 de PDL-işti, 18 PSD-işti, 3 independenţi, 2 deputaţi de la minorităţi şi 1 PNL-ist. Dacă ne luăm după ordinea semnăturilor – de regulă primul sau primii dintre semnatari sunt autorii propriu-zişi ai unei legi – îi găsim în faţă pe Corneliu Olar (deputat PDL, fost primar într-o comună din Alba), pe Stelian Fuia (deputat PDL) şi pe Toader Stroian (fost primar într-o comună din Mureş)

Răsucirea PSD

Pe 26 aprilie 2011, legea NU trece de Senat. Anterior începerii dezbaterilor, PSD se răsuceşte, dându-şi seama că legea avantajează foarte mult PDL, care la vremea respectivă era catalogat ca fiind „partidul-stat”. În plen, lega a întrunit 45 de voturi „pentru”, 43 „contra” şi 1 abţinere. Legea fiind organică, cele 45 de voturi nu au fost suficiente. Au votat „pentru”: 29 de senatori PDL, 9 din UNPR (încă nelegalizat) şi 7 din UDMR. Contra au votat: 28 senatori PSD, 12 din PNL, 2 din PDL (Dorel Jurcan şi Richard Badea). S-a abţinut 1 senator PSD.

Camera Deputaţilor a fost decisivă

În Camera Deputaţilor, coaliţia aflată la guvernare deţinea o majoritate clară şi la comisii s-a votat raport de adoptare. Pe 31 mai 2011, legea trece în plen cu: 174 voturi „pentru” (117 deputaţi PDL, 22 UDMR, 16 minorităţi, 14 UNPR, 5 neafiliaţi), 110 voturi „contra” (57 PSD, 52 PNL, 1 PDL) şi 3 abţineri (1 PSD, 2 PNL). Şi înainte şi după vot, social-democraţii şi liberalii au făcut tărăroi mare. Cităm din stenograma plenului din 30 mai 2011, când a avut loc dezbaterea în plen: „Acest proiect de lege, odată adoptat, dacă se va adopta, va însemna încă un pas de îndepărtare de democraţie, de valorile democratice (…) Vreau să vă spun că a mai fost un partid aici, în Parlament, care a crezut că, modificând legile electorale, va supravieţui. Veţi avea aceeaşi soartă. Din punctul nostru de vedere este o eroare, este o îndepărtare de democraţie, este o delegitimare a celor aleşi şi, din acest motiv, noi nu vom vota acest proiect de lege. (Victor Paul Dobre – deputat PNL); Se vorbeşte aici de costuri. Vezi Doamne, cât costă dacă facem şi turul doi. Despre ce vorbim noi? În condiţiile în care este cunoscut cât costă o sală de sport sau cât a costat patinoarul sau cum s-o numi el, de la Braşov, sau alte şi alte investiţii – aşa-zise – toată ţara este un şantier, în condiţiile în care se duc banii pe apa Sâmbetei tocmai pentru a se ajunge la acest moment, când mai trebuie doar un singur lucru: parlamentarii şi primarii să fie stabiliţi prin hotărâre de Guvern, pentru că altfel nu înţeleg. (Aura Vasile – pe atunci deputat PSD)

Traian Băsescu promulgă legea, USL decide candidaturi comune

După adoptarea legii, mai multe organizaţii ale societăţii civile, sub umbrela SAR, solicită preşedintelui Traian Băsescu să nu promulge legea. Acelaşi lucru îl solicită şi PSD, PNL, PC şi inclusiv europarlamentarul PDL, Cristian Preda. Pe 22 iunie 2011, Traian Băsescu promulgă legea, fără să ţină cont de solicitările făcute. La puţine zile după promulgarea legii, liderii USL, Victor Ponta şi Crin Antonescu anunţă decizia ca USL să prezinte candidaţi comuni în majoritatea primăriilor din ţară. În acest moment, încep scandaluri în PDL, deoarece unii dintre liderii partidului îşi dau seama că USL va avea o forţă electorală mai puternică în 2012.

2012 – 2014: subiectul este înmormântat

Pe 10 iunie 2012, PDL, artizanul alegerii primarilor într-un singur tur, iese destul de şifonat din alegeri, pierde numeroase primării de oraşe şi municipii, iar la consiliile genarale dezastrul este complet, din 14 judeţe plus Bucureştiul, mai păstrează doar Aradul şi Alba. USL (PSD-PNL-PC) a devenit marele beneficiar al alegerii primarilor într-un singur tur de scrutin. În restul anului 2012 şi pe parcursul anului 2013, subiectul modalităţii alegerii primarilor nu se mai discută. PDL este slăbit şi în plin „război civil”, USL este pe cai mari şi PSD, PNL, PC şi UNPR (trecut în tabăra învingătoare – n.a.) nu sunt interesate în schimbarea legislaţiei. 2014 este an electoral cu alegeri europarlamentare şi mai ales prezidenţiale, şi din nou subiectul nu este atins. După ce PSD forţează ieşirea PNL de la guvernare şi USL se rupe, liberalii răspund prin fuziunea cu PDL în vara lui 2014. În acest moment sunt două blocuri politice mari, PNL şi PSD şi ambele sunt avantajate de alegerea primarilor într-un singur tur. Deci subiectul nu este de actualitate. În toamna lui 2014, PSD face o mişcare neprevăzută de nimeni, guvernul Ponta iese cu „Ordonanţa Dragnea” şi aproape 500 de primari, cei mai mulţi din PNL (din vechiul PNL şi din PDL) sunt înregimentaţi în PSD şi UNPR. Din acest moment se produce un dezechilibru între cele două blocuri politice, iar PNL nu mai este avantajat de alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin şi începe o campanie pentru alegerea în două tururi.

Noua lege din 2015 menţine sistemul

În primăvara anului 2015, cu întârziere de un an de zile, încep în Parlament lucrările Comisiei de Cod electoral. Comisia este compusă din 15 membri: PSD+UNPR – 7, PNL – 5, ALDE – 1, UDMR – 1, Minorităţi – 1. Deciziile importante se iau cu două treimi, adică cu 10 voturi. Pentru alegerea primarilor într-un singur tur optează PSD+UNPR, ALDE şi UDMR, iar reprezentantul minorităţilor merge pe mâna Guvernului. Existând cele 10 voturi necesare, în raportul comisiei se merge pe varianta alegerii primarilor într-un singur tur. PNL care a optat pentru alegerea în două tururi, cu doar 5 voturi nu a reuşit să blocheze votul. Pe 6 mai 2014, în plenul Camerei Deputaţilor, liberalii fac o ultimă încercare, punând pe tapet amendamentele respinse la comisie (două tururi la primari şi preşedinţi de consilii judeţene), dar coaliţia majoritară respinge prin vot amendamentele. La dezbaterile generale, reprezentanţii celor două blocuri declară: „Legea alegerilor locale a fost, dacă vreţi, nu a fost neapărat o contradicţie între noi şi celelalte grupuri. Am reuşit, până la urmă, să găsim soluţia cea mai eficientă pentru toată lumea. Cred eu că nu puteam în niciun fel să ajungem la un consens dacă ne-am fi blocat în discuţii inutile pe primari din două tururi sau primari dintr-un tur, prin vot direct sau indirect la consilii judeţene (…) În mare, am reuşit să mai reparăm din chestiunile cu care ne întâlneam, aşa cum bine ştiţi toţi, în practică, în timpul alegerilor şi în timpul campaniei electorale (…) Consider că am făcut un lucru bun. Poate fi şi mai bun. Nu ne opreşte nimeni să-l mai îmbunătăţim în viitori ani” – Gabriel Vlase (PSD)

„Poziţia Partidului Naţional Liberal, pe care eu am reprezentat-o şi o reprezint şi astăzi, este în contradicţie cu poziţia partidului de guvernământ, partidului aflat la guvernare, şi cu rezultatul actului normativ care a fost adoptat prin votul majorităţii. Partidul Naţional Liberal a apreciat că alegerea primarilor din două tururi de scrutin şi a preşedintelui consiliului judeţean în acelaşi mod trebuie să constituie o realitate care s-a impus de-a lungul timpului şi să corectăm o greşeală care s-a făcut în urmă cu câţiva ani. Din nefericire, actuala putere nu a achiesat, nu a dorit să reparăm acest neajuns, să ne punem în consens şi cu poziţia societăţii civile, rămânând fermi pe poziţia de a fi ales primarul dintr-un singur tur de scrutin, iar preşedintele de consiliu judeţean, prin votul indirect, al consilierilor judeţeni, fiind, evident, într-un conflict vădit şi cu poziţia Asociaţiei Preşedinţilor Consiliilor Judeţene” – Ioan Oltean (PNL)

La votul final s-a înregistrat următorul scor: 278 voturi „pentru” (PSD+UNPR – 160 de voturi, ALDE – 22, UDMR – 13, PND – 8, PNL – 54, neafiliaţi – 8); 22 voturi „contra” (PNL – 14, PND – 3, ALDE – 1, neafiliaţi – 4) şi 14 abţineri (PNL – 9, UDMR – 2, Minorităţi – 1, Neafiliaţi – 2). Liberalii au anunţat că au votat legea, dar îşi rvele faţă de menţin rezervele faţă de alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin. Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis promulgă legea.

PNL are o lege, PSD & Co. o resping la Senat

Pe 28 septembrie 2015, PNL înregistrează la Senat o iniţiativă legislativă de modificare a Legii alegerilor locale, şi care prevede alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Pe 3 decembrie, Comisia juridică adoptă un raport favorabil, dar pe 8 decembrie, în plen, cu 54 de voturi „pentru” (PSD, UNPR, ALDE şi UDMR) şi 27 de voturi „contra” (PNL), iniţiativa legislativă este retrimisă la comisii. Pe 17 decembrie, comisia adoptă un raport negativ, care urmează să intre în plen, când va decide Biroul Permanent al Senatului, unde fosta coaliţie de guvernare deţine majoritatea.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.