Scrisoarea Centrului de Resurse Juridice către cei doi candidaţi

Centrul de Resurse Juridice a transmis, joi, o scrisoare deschisă celor doi candidaţi care se vor confrunta în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, George Simion şi Nicuşor Dan, în care rugaţi să răspundă, în mod public, la mai multe întrebări.

Redăm textul scrisorii

Stimați candidați,

Vă adresăm această scrisoare în numele programului „Pledoarie pentru demnitate”, derulat din anul 2003 de către Centrul de Resurse Juridice (CRJ), organizație neguvernamentală de drepturile omului. CRJ desfășoară activități de monitorizare inopinată în centre rezidențiale – publice și private – pentru copii, tineri, adulți și vârstnici cu dizabilități, și în spitalele de psihiatrie în vederea evaluării respectării drepturilor omului, formulării de recomandări, sesizării instanțelor competente și contribuției la reforma sistemului de asistență socială, sănătate mintală și justiție.

În ultimii 22 de ani, CRJ cu formate din juriști, psihologi, medici, asistenți sociali și persoane cu dizabilități, victime ale abuzurilor din instituții a realizat sute de vizite de monitorizare inopinate în instituții din toată țara, a publicat zeci de rapoarte de monitorizare, a propus modificări legislative și a dialogat cu mii de persoane cu dizabilități și angajații acestor instituții. În lipsa unei evidențe publice și transparente, numărul real al persoanelor instituționalizate, locațiile centrelor și criteriile reale de instituționalizare rămân necunoscute.

Multe dintre aceste persoane sunt complet dependente de administrația centrelor sau de tutorii desemnați – uneori chiar angajați ai instituțiilor – pentru a avea acces la justiție, în comunitate, la muncă și la o viață autonomă. Această dependență totală întreține și ascunde abuzuri sistemice: legare, înfometare, izolare în camere întunecate sau subsoluri, lipsa tratamentului medical și a contactului cu familia, ascunderea persoanelor cu dizabilități în timpul vizitelor oficiale.

Recent, CRJ a documentat cazuri de copii luați de lângă părinții care au solicitat ajutor pentru terapie și recuperare în centrele din Mun. Târgu Mureș, legați cu sfoara sau cu cearșafuri în centre din Ialomița, copii lipsiți de acces la educație și tratament, tineri și vârstnici traficați în „loturi” de către DGASPC-uri către furnizori „prieteni” ai autorităților județene, precum și vârstnici lipsiți de apărare în azile private ca cel din Dorohoi. Potrivit cercetărilor CRJ, anual, mor în jur de 1000 de oameni în aceste instituții. Legislația le consideră ca fiind decese suspecte dar în fapt, în România nu avem anchete penale eficiente. Aceste situații nu sunt excepții, ele constituie regula în sistemul de asistență socială de tip rezidențial și în sistemul de justiție penală, chemat să cerceteze aceste fapte.

O condamnare notabilă a statului român privește moartea unui tânăr cu dizabilități instituționalizat, orfan și găsit de CRJ închis și lipsit de apărare. Condamnarea a venit de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza „CRJ în numele lui Valentin Câmpeanu c. România” (2014), și a scos la iveală lipsa reprezentării legale și moartea unui tânăr abandonat de sistemul de protecție a copilului și asistență socială. Statul român nu a remediat cauzele sistemice ale acestui caz până astăzi. Totuși, și urmare a solicitărilor CRJ și ale Comitetului de Miniștri ai Consiliului Europei, din 2023, Guvernul este chemat să prezinte anual, în iunie, maniera în care înregistrează progrese și implementează un Memorandum cu Planul național în sănătate mintală (adoptat cu mare greutate în mai, 2024).

Președintele României are atribuții clare în garantarea respectării drepturilor fundamentale, conform Constituției. Poate sesiza Curtea Constituțională, solicita reexaminarea legilor, convoca Guvernul, numi procurori și judecători, și poate atrage atenția asupra unor practici nelegale. Are puterea de a transforma accesul la justiție, dezinstituționalizarea și dezvoltarea serviciilor în comunitate într-o prioritate națională.

De aceea, vă adresăm următoarele întrebări și vă solicităm un răspuns public asumat într-o dezbatere publică:

1. Veți susține vizitele de monitorizare independentă în centrele sociale și medicale pentru persoane cu dizabilități, cu implicarea societății civile, inclusiv a CRJ?
2. Ce măsuri veți lua pentru a garanta accesul real la justiție al copiilor și adulților cu dizabilități instituționalizați, inclusiv în cazurile de deces suspect, abuz, exploatare, trafic de persoane și tratamente rele, inhumane și degradante?
3. Ce măsuri veți susține pentru ca viitorul Guvern să se implice efectiv în respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități instituționalizate: de la viața în familie, la tratament, educație și integrare socială?

Un aspect critic este și lipsa de transparență și eficiență a Inspecției Sociale. Deși Legea nr. 100/2024 prevede unele obligații minime de raportare, rapoartele de control nu sunt publicate pe pagina Ministerului Muncii, iar datele despre personalul angajat, formarea inspectorilor și rezultatele verificărilor lipsesc. Funcționarii cu statut special nu își îndeplinesc atribuțiile, iar publicul nu are acces la informații vitale privind centrele finanțate din bani publici.

România nu mai poate continua cu un sistem care finanțează încălcări ale drepturilor copiilor, adulților și vârstnicilor cu dizabilități. Viitorul Președinte are obligația morală și constituțională de a veghea asupra respectării drepturilor tuturor cetățenilor, inclusiv cei deveniți invizibili în sistem.

În acest context, CRJ vă invită să răspundeți public acestor întrebări și să participați la o dezbatere deschisă, alături de societatea civilă, pentru a arăta angajamentul dumneavoastră față de respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilități.

Cu deosebită considerație,

Georgiana Pascu