Biserica din inima Bucureștiului se numește “Sf. Gheorghe Nou”, dar cuvântul „nou” nu se referă la persoana Sf. Gheorghe…
”E un loc cu un simbolism aparte. Pe locul actualei biserici a fost zidită prima biserică din Cetatea Bucureștilor, conform teoriei a doi mari arheologi ai României, Profesorii Dinu Rosetti și Panait I Panait.
Ne sprijinim pe acest punct geografic și spiritual, “Kilometrul Zero” al României care se află aici, în curtea bisericii voievodale, unde se găsesc atâtea odoare și obiecte bisericești minunate”, spune pentru Cotidianul părintele Paroh Emil-Nedelea Cărămizaru, de la Biserica Sfântul Gheorghe-Nou din Capitală.
Cum a reușit acest sfânt lăcaș să scape demolării în perioada comunistă…
”Am avut prilejul să îl cunosc pe fostul arhitect-șef al Capitalei din vremea aceea, arhitectul Alexandru Budișteanu.
A venit la Biserica Sfântul Gheorghe-Nou, era la vârsta de aproape 90 de ani, înainte de a pleca la ceruri, și mi-a spus: “Părinte, sunt Alexandru Budișteanu și aș vrea să vă relatez o zi istorică pentru această biserică…
Într-o zi din anul, cred, 1988, era febra aceea a demolărilor bisericilor în Capitală, am venit cu președintele de atunci, Nicolae Ceaușescu, aici, în fața bisericii, cu un singur scop, bineînțeles, acela de a demola acest sfânt lăcaș.
Și s-a uitat la biserică, toată lumea a înghețat în jurul lui, și a întrebat ce este aici…”
Iar domnul Budișteanu mi-a spus: “Părinte, parcă am simțit duhul lui Constantin Brâncoveanu deasupra capului meu!
Nu eram foarte dus la biserică atunci, dar i-am simțit prezența, și i-am spus… “Tovarășe președinte, cum era limbajul vremii, aici se află mormântul Domnitorului Constantin Brâncoveanu.
Ceaușescu a rămas puțin blocat, s-a uitat către biserică, a dat un pas înapoi și a zis: să fie protejat mormântul Domnitorului Constantin Brâncoveanu și a plecat! Și așa s-a încheiat un episod istoric din viața acestui sfânt lăcaș…
Sculptorul Anton Rațiu, care coordona și în vremea aceea lucrările de amenajare la acest ansamblu de piatră monumentală brâncovenească, spunea, ca să vedeți cum lucrează Sfinții Martiri Brâncoveni: că sunau de la Departamentul Cultelor de atunci, pentru că atunci când trecea Ceaușescu pe bulevard se uita la biserică și întreba de ce nu se lucrează la Biserica lui Brâncoveanu?”, explică Părintele Cărămizaru.
Ce mesaj ne transmite Sf. Gheorghe nouă, celor de azi?
”Să luăm măcar o picătură din curajul credinței lui, a demnității cu care și-a apărat convingerile creștine!”, spune pr. Cărămizaru.
Organizarea unui hram presupune multă trudă. Ce simțiți atunci când vedeți biserica plină?
”Presupune în primul rând bucurie duhovnicească, iar restul se adaugă în mod firesc. Biserica este plină de credincioși și acest lucru se datorează lucrării lui Dumnezeu cu fiecare suflet în parte și cu implicarea sfinților protectori ai acestui sfânt lăcaș, începând cu Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, patronul spiritual istoric al acestei biserici”, conchide părintele Paroh Emil-Nedelea Cărămizaru.
*
Biserica „Sfântul Gheorghe Nou”, ctitorie a Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe (23 aprilie), este un important lăcaș de cult din centrul Capitalei, situat la “Kilometrul Zero”. Biserica mai are, de asemenea, încă trei hramuri: Sfântul Ierarh Nicolae (6 decembrie), Sfinții Martiri Brâncoveni (16 august) și Sfânta Cuvioasă Parascheva (14 octombrie).
Sfântul Gheorghe, pe Steagul Moldovei
Reprezentarea Sfântului Gheorghe doborând balaurul este prezentă și pe Steagul Moldovei, aflat la Mănăstirea Zografu din Muntele Athos. Pe acest steag se află și rugăciunea Sfântului Ștefan cel Mare către Sfântul Gheorghe:
„O, luptătorule și biruitorule, mare Gheorghe, în nevoi și în nenorociri grabnic ajutător și cald sprijinitor, iar celor întristați, bucurie nespusă, primește de la noi această rugăminte a smeritului tău rob, a Domnului Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domnul Țării Moldovei. Păzește-l pe el neatins în lumea aceasta și în cea de apoi, pentru rugăciunile celor ce te cinstesc pe Tine, că să Te preamărim în veci. Amin”.
*
Pecetea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei poartă chipul Sfântului Gheorghe, preluat după steagul de luptă al Sfântului Ștefan cel Mare.
*
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă, este sărbătorit în fiecare an pe data de 23 aprilie. Este unul dintre cei mai mari sfinți martiri, dar și cei mai iubiţi din calendarul ortodox, peste un milion de români purtându-i numele. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a trăit pe vremea împăratului Dioclețian, fiind militar de rang înalt (284-305) și s-a născut în Capadocia, într-o familie creștină de origine greacă. Devotat învăţăturii evanghelice şi Învierii Domnului nostru Iisus Hristos a primit moarte martirică pe data de 23 aprilie în anul 303.
În iconografie, Sfântul Gheorghe apare reprezentat călare pe un cal, străpungând cu suliţa un balaur, simbolul răului. Poartă pelerină roșie, are în mâna dreaptă sfânta cruce, iar în mâna stângă o sabie.
Începând cu anul 1920, Sf. Gheorghe a fost rânduit drept patron spiritual al Armatei Române, pentru a aduce întărire militarilor români. După o perioadă de absență din spațiul public, cinstirea sa a fost oficial reintrodusă în anul 1990.
