RADET şi ELCEN sunt un grup contractual de tip cluster de mai mult de 10 ani, de când s-a decis că o parte din costul gigacaloriei se suportă de către Primăria Bucureşti, prin mecanismul subvenției (aceasta s-a ridicat la circa 100 milioane euro anual), iar ELCEN primeşte de la stat un bonus de cogenerare (acesta s-a cifrat la 75 milioane euro anual). Relaţia contractuală dintre cele două entităţi este mai mult decât o simplă activitate comercială, este un mecanism de asigurare a unui serviciu public – furnizarea de agent termic către cei 1,2 milioane de bucureşteni care sunt racordaţi la sistemul centralizat. De reţinut că în Bucureşti costul gigacaloriei este al patrulea cel mai mic din ţară, aceasta, în condiţiile în care Bucureştiul este un pol european de dezvoltare urbană, PIB-ul pe locuitor fiind mai mare decât cel din Atena sau chiar din regiunea Berlin.
De precizat că, atât pentru iarna 2016-2017, cât şi pentru iarna 2017-2018, Primăria Bucureşti a achitat în avans gazele necesare aprovizionării ELCEN pentru asigurarea livrării liniare, fără sincope, a agentului termic în Bucureşti.
Cercul vicios
Faptul că, pentru anii anteriori insolvenţei, subvenţia de la Primărie către RADET nu a fost virată integral şi la timp niciodată înainte de intrarea în insolvenţă este unul dintre motivele principale pentru care datoria RADET către ELCEN este atât de mare în prezent. Faptul că ani de zile RADET a achitat exclusiv penalităţi de întârziere (recalculate de ELCEN şi acordate de instanţele de judecată) a determinat un cerc vicios, din care nu se mai putea ieşi decât prin insolvenţă, cu consecinţa înregistrării, la data deschiderii procedurii, a circa 3 mld datorie pe facturi de energie termică şi încă aproximativ 0,7 mld penalităţi. De ştiut că RADET a achitat în ultimii trei ani anteriori deschiderii procedurii către ELCEN cu circa 50 de milioane mai mult decât suma facturilor curente de energie termică, însă a înregistrat penalităţi de întârziere de încă circa 800 milioane lei. S-a ajuns aici exclusiv din cauza faptului că RADET a achitat penalităţi, iar facturile privitoare la livrările efective au rămas neplătite, generând alte penalităţi pe care RADET era nevoită să le plătească cu prioritate. Acesta nu este un model de afaceri care să fi putut fi continuat. În plus, acest comportament administrativ şi contractual a făcut reciproc dependente cele două entităţi într-un asemenea grad, încât devenise simbiotic. De aceea, deschiderea, în 5 octombrie 2016, a insolvenţei la RADET a fost urmată de deschiderea, la o zi distanţă, în 6 octombrie, a insolvenţei la ELCEN.
Aprobarea controlului
Trecerea, cu plată, a acţiunilor deţinute de Statul român, prin Ministerul Energiei, la Primăria Bucureşti, operaţiune preconizată printr-un recent proiect de act normativ, nu este nimic altceva decât o oficializare a unui control de facto exercitat asupra ambelor entităţi, de peste 10 ani, de Primăria Bucureşti. Transferul acţiunilor se face cu plată, şi nu cu titlu gratuit, pentru a evita chestiuni de ajutor de stat nepermis de legislaţie (sau permis cu formalităţi mult prea îndelungate).
ELCEN este, ca şi RADET, în insolvenţă. Deşi acţiunile emise de o societate aflată în insolvenţă pot fi vândute, totuşi valoarea lor trebuie să ţină cont atât de situaţia de dificultate financiară de dinainte de insolvenţă, cât şi de constrângerile financiare şi juridice ale procedurii insolvenţei. Spre exemplu, când Hidroelectrica a intrat, în 2012, în insolvenţă, acţiunile deţinute de Fondul Proprietatea la Hidroelectrica au fost trecute în contabilitate cu valoare de vânzare zero, tocmai pentru că s-a ţinut cont de riscurile antrenate de procedura de insolvenţă (bine că în cazul enunţat totul s-a terminat cu bine, în baza unui plan de reorganizare, dar insolvenţa în România înseamnă, statistic, 96% cazuri de faliment).
Un preț mai mare
Evaluarea în vederea stabilirii preţului de achiziţie va trebui să ţină cont atât de dificultatea financiară cronică în care se află ELCEN, înainte de insolvenţă, cât şi de totalul datoriilor, precum şi de starea actuală de insolvenţă. Aşa cum am spus, valoarea acţiunilor unei societăţi cu mari datorii şi aflată cronic în stare de dificultate financiară tinde asimptotic către zero. De aceea, mari companii româneşti, cum ar fi fostul Sidex (actualul Mittal Steel Galaţi) sau fosta Automobile Craiova (actualmente Ford România), ca să dau două exemple dintr-o sută, au fost vândute cu preţuri foarte reduse în raport de valoarea contabilă a activelor. Dacă preţul achiziţiei va fi apropiat de valoarea nominală a acţiunilor, va fi un câştig în sine pentru Statul român. Dacă preţul acţiunilor ELCEN va fi mai mare decât valoarea nominală, atunci câştigul va fi şi mai mare.
Evaluatorul trebuie să mai ţină cont şi de lipsa proiectelor de retehnologizare care, practic, limitează orizontul de funcţionare al ELCEN la anul 2020, respectiv 2023. Aşadar, trebuie să se ţină cont şi de necesarul de investiţii uriaşe în condiţii de termene-limită pe care noul proprietar trebuie să şi le asume pentru a evita riscul de nefuncționare. În fine, trebuie adăugate şi condiţiile de mediu care trebuie îndeplinite atunci când unele active sunt convertite în potenţiale investiţii imobiliare, aşa cum s-a întâmplat în cazurile Aversa şi Timpuri Noi.
De vreme ce controlul ambelor entităţi care, în urma implementării unui plan de reorganizare, vor fuziona, va trece şi de jure, nu numai de facto, la Primăria Bucureşti, ambele proceduri (reorganizarea şi fuziunea) vor deveni mult mai uşor fezabile. Precizez că legislaţia societăţilor comerciale prevede o procedură simplificată, rapidă, de fuziune a două sau mai multe entităţi care se află sub controlul comun al unei entităţi dominante. Fuziunea Elcen cu RADET, care va urma confirmării planului de reorganizare şi transformării RADET în societate comercială, va fi devenit o simplă formalitate.
Echilibrarea sistemului
Precizez, de asemenea, că reorganizarea judiciară presupune ştergeri sau reduceri de datorii istorice, mai ales a celor care rezultă din penalităţi excesive. În urmarea fuziunii, în plus, datoriile reciproce dintre entităţile care fuzionează se sting prin operaţiunea juridică de confuziune. Entitatea rezultantă va păstra doar datoriile cumulate ale entităţilor participante la fuziune, în măsura în care nu vor fi fost şterse sau reduse prin planul de reorganizare.
În fine, precizez că reorganizarea judiciară comună a celor două entităţi (care va însemna, în trepte, ştergerea datoriei RADET faţă de ELCEN, transformarea în societate comercială a RADET şi, în final, fuziunea cu ELCEN) va putea fi o sursă rapidă de acoperire aproape integrală a datoriilor istorice pe care ELCEN le are faţă de Fiscul român. Întrucât pentru suma de 3,7 mld lei (datorie recunoscută de RADET şi acceptată în tabelul de creanţe, dar care se şterge prin plan) s-au emis facturi, care au generat plăţi anticipate de TVA, ştergerea acestei datorii ca urmare a confirmării planului de reorganizare va genera dreptul ELCEN de a cere rambursarea TVA aferentă. Suma respectivă este sensibil egală cu datoria istorică a ELCEN faţă de Fisc. Întrucât ELCEN şi Fiscul român vor ajunge în postura de creditor reciproc, consecinţa acestei evoluţii va putea fi compensarea legală a celor două sume, până la concurenţa celei mai mari dintre ele. De altfel, fuziunea este şi soluţia simplă, rezonabilă, pentru rezolvarea conflictului indus în mod artificial între două entităţi care, mai mult decât obţinerea de profit, au ca obiectiv asigurarea utilităţilor publice, respectiv rolul de a echilibra sistemul energetic naţional.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.