Soros, Zelenski și Ursula versus Kissinger

Abia s-a încheiat intervenția prin teleconferință a lui Henry Kissinger la Forumul Economic Mondial de la Davos, că marile publicații din întreaga lume l-au atacat pe fostul secretar american de Stat pentru poziția față de conflictul din Ucraina. Kissinger a sugerat că Ucraina ar trebui să facă concesii teritoriale Rusiei și să încheie cât mai repede războiul.

The New York Times, altfel o publicație care a făcut apologia lui Kissinger de nenumărate ori, l-a acuzat imediat că este un personaj care seamănă discordie, că este ”marele preot al realismului politic”, că a primit Nobelul pentru Pace după ce a inițiat campania devastatoare a SUA împotriva Cambodgiei. Un ton similar a adoptat și The Washington Post, pentru a nu mai vorbi despre CNN și CNBC. Marile ziare americane au acum alți favoriți, citați cu declarațiile lor în care critică intervenția lui Kissinger la Davos sau susțin puncte de vedere total diferite: președintele Volodimir Zelenski, tinere deputate din Ucraina, șahistul și opozantul rus Garry Kasparov.

Însă conducerea editorială a The New York Times pare să fie mai aproape de opțiunea lui Henry Kissinger decât de cea a președintelui Zelenski și a opozanților lui Vladimir Putin. ”În cele din urmă, ucrainenii vor fi cei care vor trebui să ia deciziile grele: ei sunt cei care luptă, cei care mor și își pierd casele și ei sunt cei care vor decide cum se va încheia războiul. Dacă nu se ajunge la negocieri reale, liderii ucraineni vor trebui să facă concesiile teritoriale dureroase de care este nevoie pentru ajungerea la un compromis”, se arată într-un editorial recent semnat de conducerea ziarului.

Kissinger: să nu transformăm războiul pentru libertatea Ucrainei în război împotriva Rusiei

Ce a spus Henry Kissinger, pe 23 mai, cu patru zile înainte de împlinirea vârstei de 99 de ani. ”Ar trebui ca în următoarele două luni să înceapă negocieri, până să se ajungă la revolte și tensiuni care nu vor fi ușor de depășit. În mod ideal, ar trebui să se revină la statu-quo ante.  A purta acest război dincolo de acest punct ar însemna ca el să nu mai fie un război pentru libertatea Ucrainei, ci un nou război împotriva Rusiei”, a spus Kissinger. În contextul discursului lui Kissinger, statu-quo ante înseamnă revenirea la situația de dinaintea lansării așa-zisei operațiuni militare speciale a Federației Ruse, cu regiunile Lugansk și Donețk ocupate parțial și cu Crimeea anexată la Federația Rusă, o situație pe care Ucraina nu a recunoscut-o de jure până acum.

Iată fragmentul intervenției de la Davos în care Kissinger a vorbit despre războiul din Ucraina.

”Cel mai fierbinte subiect este acum războiul din Ucraina și felul în care rezultatul sau în termeni militari și politici va afecta relațiile dintre grupurile de state. Rezultatul oricărui război și tratatul de pace stabilesc întotdeauna dacă părțile combatante vor rămâne adversare sau dacă va fi posibilă integrarea lor într-un cadru internațional.

În urmă cu opt ani, când a reapărut ideea aderării Ucrainei la NATO, am scris un articol în care arătam că rezultatul ideal ar fi ca Ucraina să devină stat neutru, ca o punte între Europa și Rusia. Acum este linia frontului dintre Vest și Rusia. Cred că ocazia de transforma Ucraina într-o punte poate fi creată și în condițiile actuale, ca obiectiv final. În opinia mea, este necesară începerea drumului către negocieri în următoarele două luni, înainte să apară revolte și tensiuni peste care ar fi greu de trecut, în special în relațiile dintre Rusia, Georgia, Ucraina și Europa. În mod ideal, ar trebui să revenim la statu-quo ante.

Cred că războiul dincolo de Polonia ar însemna să avem un război care nu ar mai fi pentru libertatea Ucrainei, un război care a arătat coeziunea NATO, ci un nou război împotriva Rusiei, care ar fi o linie de demarcație pe care mi-e imposibil să o definesc.

Este greu de estimate cum se vor desfășura negocierile. Pot surveni modificări în timpul negocierilor, iar eu am estimat care ar putea fi rezultatele militare finale. În negocieri, Ucraina are dreptul să fie un actor principal, însă sper că vor dovedi o înțelepciune pe măsura eroismului lor de până acum, astfel încât să ajungem la echilibru în Europa și în întreaga lume. Rezultatul acestui război va fi o noua relație între Ucraina – care va fi probabil cea mai mare forță convenționala a continentului – și restul Europei.

Însă trebuie să avem în vedere și relația pe termen lung dintre Rusia și Europa, dincolo de actualul regim de la Moscova, care acum va avea de suferit pe plan intern din cauza prestației actuale. Rusia a fost vreme de 400 de ani parte esențială a Europei, iar politica europeană în acești 400 de ani a fost influențată de modul în care a fost privită Rusia. Uneori a fost privită ca un observator, alteori ca o putere garanta sau ca un instrument prin care se poare restabili echilibrul European. Politicienii actuali trebuie să aibă mereu în vedere necesitatea de a reveni la acest rol important al Rusiei, pentru ca Rusia să nu fie absorbită într-o alianță permanentă cu China”.

Kissinger: să nu provocăm ostilitatea altora prin propriile noastre atitudini

Tot în cursul acestei săptămâni, Henry Kissinsger a fost intervievat de Financial Times. Iată declarațiile cheie legate de relația dintre Rusia și Occident.

Financial Times: Administrația Biden consideră că marea sa provocare geostrategică este conflictul dintre autocrație și democrație. Este cumva o concepție greșită?

Henry Kissinger: Trebuie să fim conștienți că întotdeauna au existat mai multe ideologii și mai multe intrepretări. Trebuie să ținem cont de asta în toate analizele pe care le facem, dar nu să facem din această realitate principalul motiv de confruntare. Asta daca nu cumva dorim să facem din schimbarea regimurilor în lume principalul obiectiv al politicii externe americane. Având în vedere evoluția tehnologiei și puterea uriașă de distrugere a armelor care există acum, putem fi tentați să schimbăm regimuri ostile, însă ar trebui în primul rând să evitam să provocăm ostilitatea altora prin propriile noastre atitudini.

Acum avem de-a face cu tehnologii care se schimbă repede, cu invenții care pod duce la catastrofe inimaginabile. Însă nu se discută la nivel internațional despre ce s-ar putea întâmpla dacă aceste arme ar fi folosite.

În general, de orice parte ai fi, avertismentul meu este să înțelegem că astăzi trăim într-o eră total nouă, dar că neglijăm acest aspect”.

Limba de lemn a Ursulei von der Leyen

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen pare să se opună sugestiilor lui Kissinger, deși Europa a apărut inițial mai mult decât de ezitantă în privința implicării în războiul din Ucraina și a părut mai degrabă împinsă de Statele Unite în acest conflict. Von der Leyen a spus că războiul din Ucraina ”nu ține doar de supraviețuirea Ucrainei”, ci este ”o chestiune de securitate europeana” și ”o sarcină pentru întreaga comunitate globală”. Ea a acuzat „furia distrugătoare” a lui Vladimir Putin și, în cel mai pur jargon de Bruxelles, a spus că Rusia își va recupera locul în Europa dacă ”va reveni la democrație, la statul de drept și la respectarea ordinii internaționale bazate pe reguli … pentru că Rusia este vecinul nostru”.

Președintele Ucrainei a vorbit chiar în deschiderea reuniunii Forumului Economic Mondial și a avut un discurs apocaliptic. Zelenski le-a spus participanților de la Davos că discuțiile lor nu au sens, dacă îl vor lăsa pe Putin să câștige războiul din Ucraina, pentru că pe Putin „nu-l interesează ideile noastre” și pentru că „forța brută nu vorbește, ci ucide”.

Zelenski: Anul acesta se va decide dacă lumea va fi condusa sau nu de forța brută

”Tema principală de la Davos este «Istoria la răscruce», iar in acest an cuvântul răscruce este mai mult decât o figură de stil. Anul acesta se va decide dacă lumea va fi condusa sau nu de forța brută. Dacă se va întâmpla așa, cei care vor avea puterea nu vor fi interesați de ideile noastre și reuniunea de la Davos nu va mai avea vreo utilitate. Forța bruta vrea doar să subjuge și forța bruta nu discuta, ea doar ucide, așa cum face Rusia în Ucraina chiar în acest moment”.

”În loc de orașe pașnice avem doar ruine fumegânde, în loc de comerț normal, avem o mare de mine, porturi blocate. În loc de turiști avem sunetul bombelor și rachetelor de croazieră ale Rusiei. Așa va arăta lumea, dacă răspunsul în acest moment de răscruce nu va fi cel corect”.

”Rusia a început războiul împotriva Ucrainei în 2014. Suntem recunoscători pentru ajutorul din Vest, însă, dacă el ar fi venit atunci, imediat – cu toata această solidaritate, cu presiunea pe guverne și companii -, oare Rusia ar mai fi început războiul de astăzi? Ar mai fi provocat aceste pierderi Ucrainei și lumii? Sunt sigur că răspunsul este nu”, a spus Zelenski.

Președintele de la Kiev a făcut apel la companiile care se retrag din Rusia să se stabilească în Ucraina. El le-a promis că sistemul corupt care i-a creat pe oligarhi va fi eradicat și că Ucraina va fi o țară atractivă pentru afacerile internaționale, odată ce se va încheia războiul. ”E necesar să creăm un precedent, pentru ca brandurile voastre să nu mai fie asociate cu crimele de război. Cerem tuturor companiilor care pleacă din Rusia să își continue afacerile în Ucraina”.

Președintele Zelenbski s-a arătat îngrijorat că, pe măsură ce războiul din Ucraina se prelungește, solidaritatea Vestului cu țara sa se va reduce și le-a cerut celor prezenți la Davos ”să nu piardă acest sentiment de unitate.” ”Aceasta este lovitura de care se teme cel mai mult conducerea Federației Ruse”. ”Vreau ca fiecare dintre dumneavoastră să se trezească în fiecare dimineață cu acest gând – ce am făcut pentru Ucraina?”, a spus Zelenski, în ovațiile participanților la reuniunea de la Davos, potrivit The New York Times.

Soros: Să-l învingem cât mai repede pe Putin, pentru a ne salva civilizația

La Davos a luat cuvântul și miliardarul George Soros, 91 de ani. Opiniile sale par la polul opus celor ale lui Kissinger. Înfrângerea cât mai rapidă a lui Putin este singura cale de a salva nu doar Ucraina, ci întreaga lume, consideră Soros. ”Se poate ca invazia din Ucraina să fi fost începutul celui de Al Treilea Război Mondial și s-ar putea ca civilizația noastră să nu supraviețuiască acestui război”, a spus Soros, la Davos, prin teleconferință. ”Poate cea mai bună cale de a păstra aceasta civilizație este să-l învingem cât mai repede pe Putin. Asta este ideea de bază”. Pentru Soros, negocierile și încetarea focului nu sunt o idee bună, pentru că „nu poți avea încredere în Putin”.

Privite prin prim prisma mesajelor chele ale presei de mainstream, ale politicienilor occidentali, ale societății civile de la care se revendică mulți dintre ei, diferențele fundamentale dintre discursurile nonagenarilor Kissinger și Soros indică un lucru – trăim în lumea închipuită de George Soros si neoconservatorii anilor 2000, o lume creată și condusă de ”martorii lui Soros” si ONG-urile care au înlocuit insidios politica, o lume a progresismului radical, a renegării istoriei și a ideologiilor deseori agresive transformate în religii inculcate noilor generații. Lumea realismului politic pur, lumea diplomaților și strategilor care au ferit omenirea de transformarea Războiului Rece în război mondial, lumea care a făcut din Occident un far și un deziderat pentru mai toate țările lumii, această lume a dispărut.

”Invadarea Ucrainei nu a venit din senin. În ultimul deceniu și jumătate sau mai bine, lumea a fost implicată în lupta dintre două sisteme opuse de guvernanță: societatea deschisă și societatea închisă. Într-o societate deschisă, rolul statului este să apere libertatea individului; într-o societate închisă, rolul individului este să-i slujească pe conducătorii statului. În contextul acestei lupte sistemice, toate celelalte probleme presante pentru omenire – pandemii, schimbări climatice, evitarea războiului nuclear, menținerea instituțiilor globale –  trec în plan secund. De aceea spun că s-ar putea ca civilizația noastră să nu supraviețuiască”, a spus Soros, făcând ecou viziunii administrației actuale a SUA despre lupta dintre democrație și autocrație.

”M-am implicat în filantropie în anii 1980, când o parte a lumii era sub comunism. Doream să-I ajut pe cei oprimați. Am înființat fundație după fundație în țările ce erau atunci în imperiul sovietic. Acțiunea s-a dovedit a fi un succes. A fost o perioadă minunată. A coincis și cu succesul financiar personal și am putut investi anual 300 de milioane de dolari, după ce, inițial, investisem doar 3 milioane, în 1984. După atentatele din 2001, lumea s-a îndreptat spre societatea deschisă. Acum însă, regimurile represive sunt în ascensiune, iar societățile deschise sunt sub asediu. Acum, Rusia și China sunt cele mai mari amenințări la adresa societăților deschise”, a spus Soros.

”Așa-zisa operațiune militară specială a lui Putin în Ucraina nu a decurs conform planurilor. Se aștepta ca militarii să fie primiți ca niște eliberatori în Ucraina și aveau la ei și uniforme de paradă. În schimb, Ucraina a opus o rezistență neașteptat de puternică și a produs pierderi severe invadatorilor ruși, care au fost prost echipați, prost conduși și s-au demoralizat. SUA și UE au sărit în ajutorul Ucrainei și au alimentat-o cu arme. Cu acest ajutor, Ucraina a putut să învingă o armată rusă superioară în bătălia pentru Kiev”. ”Crimele de război ale Rusiei sunt documentate, iar imaginile cu civilii uciși de trupele ruse în orașe precum Bucea au provocat furia internațională, însă nu și în Rusia, unde populația este ținută în beznă în ce privește războiul lui Putin”.

Cele spuse de Soros, nu viziunea lui Kissinger, constituie mesajul unic al presei internaționale în acest moment.

Soros: Statele să nu aibă drept de veto în ”nucleul federal” al Europei

Iar Soros are o viziune nu numai despre cum Rusia lui Putin trebuie îngenunchiată cât mai repede, ci și despre cum UE trebuie să devină o federație.

”Fostul premier italian Enrico Letta, liderul Partidului Democrat, a propus un plan pentru federalizarea parțială a Europei. Partea federală va acoperi politica externă, politica de azil, energia, apărarea, politicile sociale și de sănătate. Eu aș ține să adaug la acestea și alimentația și securitatea climatică”, a spus Soros. Ne putem întreba ce le mai rămâne statelor în viitoarea „federație parțială”?

Iar apoi a urmat ideea fundamentala a lui Soros despre viitorul Europei. ”În nucleul federal al Europei, niciun stat nu trebuie să aibă drept de veto. În alte domenii, statele membre pot constitui coaliții de voință sau pot recurge la veto”.

Soros a mai susținut extinderea UE. ”Nu doar Ucraina, ci și Moldova, Georgia și Balcanii de Vest ar trebui să se califice pentru statutul de membru. Detaliile se vor stabili in timp, dar se pare că Europa este pe calea cea bună. A răspuns la invadarea Ucrainei cu mai multă rapiditate, unitate și forță decât a făcut-o vreodată în istoria sa. După un început ezitant, președinta Ursula von der Leyen a devenit o voce pro-europeană puternică”, a spus Soros, criticând însă Europa, și în special Germania, pentru dependența energetică de Rusia. ”Germania a devenit cea mai puternică economie din Europa, dar acum va plăti un preț mare. Economia Germaniei trebuie să se reorienteze”.

”Trebuie să ne mobilizăm toarte resursele pentru a încheia repede războiul. Cea mai buna modalitate și probabil singura pentru a ne prezerva civilizația este să-l învingem pe Putin. Asta este ideea de bază”, a încheiat Soros, în ovațiile participanților la reuniunea Forumului Economic Mondial de la Davos.