Spitale care stau să cadă

În cel mult patru ani va fi construit un nou spital la marginea Capitalei. Cu dotări de ultimă generație, pe o suprafață foarte mare. Acolo ar trebui mutate Spitalul Floreasca și Spitalul de Arși din București. Investiția depășește 200 de milioane de euro. De asemenea, Ministerul Sănătății va prelua un teren de 120.000 mp în municipiul Iași, pentru construirea Spitalului Regional de Urgență, o investiție de aproape 100 de milioane de euro. Însă, în același timp, o treime din spitalele din România s-ar putea prăbuși la un cutremur, clădirile fiind încadrate în clasele de risc seismic 1 sau 2.

Aproximativ 50.000 de oameni trec anual pragul Institutului C.C. Iliescu, unde lucrează 600 de medici, asistente și infirmiere. Clădirea este încadrată în grupa 2 de risc seismic, iar la următorul mare cutremur se poate prăbuși. „Am pus plasă, că pică tencuiala, care cred că e groasă de 5, 6 cm și a picat o dată de aici. E o soluție de moment, ca să protejăm“, spune un medic de la spitalul C.C. Iliescu din Capitală.

200 milioane de euro va costa noul spital de la marginea Bucureștiului care va „înghiți“ Spitalul Floreasca și cel de Arși

Pe hârtie stăm bine

Zeci de proiecte pe hârtie, dar după Revoluție nu s-a construit decât un singur spital. Practica și realitatea din teren ne omoară. În județul Timiș ar fi trebuit să funcționeze cel mai mare spital din vestul țării. Construcția, începută în anii ’90, a fost abandonată din lipsa fondurilor. Nu numai că nu a fost finalizată nici până acum, dar în 2011 au fost furate și geamurile termopan, iar hoții nu au fost prinși nici în ziua de astăzi.

În curtea Spitalului „Marie Curie“ urma să fie construită, prin parteneriat public-privat, o nouă unitate medicală. Aceleași planuri le avea ministrul Vlad Voiculescu și pentru Institutul C.C. Iliescu, aflat în grupa 2 de risc seismic. „Această instituție, cu 600 de angajați, 325 de paturi și cea mai mare expertiză în îngrijirea pacienților grav vasculari, la orice cutremur de peste 5 grade, se va prăbuși“, explică Ștefan Bubenek, manager Institutul „C.C. Iliescu“. Guvernul a aprobat la acea vreme propunerile printr-un memorandum. La un an de atunci, nici urmă de vreo schelă în curţile celor două spitale. „La un viitor cutremur, se poate întâmpla o tragedie. Demer­suri facem din anul 2006“, spune managerul spitalului, Şerban Bubeneck. Anul trecut, Guvernul anunţa că în curtea instituţiei va fi construită prin parteneriat public privat o nouă unitate medicală. Nu s-a pus însă nicio cărămidă.

Care-i soluția?

„Nu există norme, nu există bază legală pentru parteneriatele respective şi la momentul ăsta nu am nicio chestiune concretă“, a declarat ministrul Sănătăţii, Florian Bodog. Însă fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu îl contrazice pe Bodog, într-o intervenție la TVR: „Nu avem nevoie de o lege a parteneriatelor publice private, există legislaţie pentru concesiuni şi există legea achiziţiilor publice, iar domnul Bodog ar putea să înceapă să întrebe în minister ce documente există, în loc să spună tot timpul că nu poate decide“.
În ultimul ceas, politicienii promit că două dintre spitalele mari din Capitală, Floreasca şi cel de Arşi, vor fi mutate în casă nouă, la marginea Bucureştiului. Investiţia în clădire şi aparatură se ridică la 200 – 250 de milioane de euro. „Acest spital va fi dotat cu heliport, deci va avea toate condițiile“, declara primarul sectorului 1, Dan Tudorache. În noul spital vor fi înfiinţate secţii care nu există acum la Floreasca, de exemplu ginecologie şi neonatologie.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Andreea Tudorica 346 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.