Spovedania Ticălosului în fața Marii Călătorii

A împlinit de curînd 104 ani. Este fiul preotului Meletie Șora și numele unuia dintre fiii săi este Andrei. I-a avut profesori pe Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu și Mircea Eliade.

Cu toate acestea, Mihai Șora, căci despre el este vorba, a postat ieri pe Facebook următorul mesaj:

Aceasta este spovedania unui ticălos. Dacă ar fi fost prost, se rezolva simplu cu vorbele: „Dă-l încolo, e prost!” și mergeam mai departe, dar Mihai Șora nu este deloc prost, ci doar un „ticălos”, chiar unul dintre cei mai mari.

Cum, domnule Mihai Șora, ca fiu al unui preot, să arunci în derizoriu locul unde a pășit Sfîntul Andrei, cel care a creștinat poporul tău, scriind despre „umbrele vreunei peșteri”, cu trimitere directă la peștera Sfîntului Andrei, ridiculizînd în acest mod perfid acțiunea riscantă și singulară a ÎPS Teodosie, trecînd astfel de partea celor care lovesc în Biserică de cîte ori au ocazia? Și tocmai în Sfîntul Andrei să lovești, adică în cel al cărui nume l-ai luat pentru a-l boteza pe fiul tău, Andrei?

Există, oare, ticăloșie mai mare? Mai ales din partea unui om care se pregătește de Marea Călătorie, la capătul căreia s-ar putea întîlni chiar cu preotul Meletie Șora, tatăl său. Ce-i va spune Ticălosul, că s-a lepădat de credința în Cristos pentru a se arunca în brațele Diavolului, așa cum a făcut cînd se ruga de Ana Pauker să-i dea un post la Ministerul Informațiilor?

Sau ce le va spune marilor lui profesori, Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu și Mircea Eliade, care au suportat condamnări grele, în timp Mihai Șora se înscria în Partidul Comunist Francez și revenea în țară pentru a deveni țuțerul Anei Pauker?

Sînt numeroși oameni simpli care, indiferent ce au făcut în viață, simțind că se apropie sfîrșitul, își îndreaptă fața către Dumnezeu, simțind că aici, pe pămînt, conturile cu viața se vor încheia curînd, urmînd să semneze un contract de lungă durată cu Altceva. Smerenia, Mărturisirea, Dragostea devin atunci arhetipurile unei alte deveniri, principiile unui alt fel de viață sau de moarte.

La Mihai Șora lucrurile nu stau așa, el, filosof fiind, parcă vrea să-și bată joc de tot ce putea fi, alegînd să devină unul dintre ticăloșii vremii sale, un complice al răului, în schimbul unor decorații nemeritate, al unor diplome europene înșfăcate cot la cot cu Monica Macovei.

În cartea sa fundamentală, „Du dialogue intérieur”, apărută la celebra editură „Gallimard”, Mihai Șora îl pomenște de mai multe ori pe Lenin, care pare să-i fost far călăzitor. Lenin acesta, într-un dialog cu bolșevicul Vladimir Voitinski, spunea: „Partidul nu este o şcoală pentru doamne… un TICĂLOS poate să fie exact omul de care avem nevoie, tocmai pentru că e TICĂLOS”.

Mihai Șora și-a însușit această declarație a lui Lenin, așa că, la finalul drumului său prin viață, poate să spună cu mîndrie că a devenit un „ticălos asumat”. Unul care îi dă senin o palmă părintelui său, preot din Timișoara, batjocorind și numele Sfîntului Andrei, chiar dacă acesta este numele cu care și-a botezat fiul.

ÎPS Teodosie, împotriva tuturor celor care au vrut ca pelerinajul la peștera Sfîntului Andrei să nu aibă loc, și-a riscat libertatea, suportînd vorbe grele din partea unor bezmetici necredincioși. Mihai Șora, prin postarea sa de pe Facebook, s-a alăturat acestora, în loc să se ducă smerit alături de ÎPS Teodosie la peștera Sfîntului Andrei pentru a se ruga pentru liniștea sufletului său chinuit.

Euripide spunea cîndva: „Nu se poate naşte un om de treabă dintr-un tată ticălos”. Avea dreptate, dar Mihai Șora demonstrează că dintr-un tată de treabă se poate naște un ticălos!