Diplomaţia americană a iniţiat, sub mandatul Condoleezzei Rice şi cel al lui Hillary Clinton, o operaţiune de colectare de informaţii secrete fără precedent, atât din statele aliate, cât şi în cele inamice. Site-ul Wikileaks a trimis peste 200.000 de documente din corespondenţa diplomatică a SUA redacţiilor publicaţiilor „New York Times”, „The Guardian”, „Der Spiegel”, „Le Monde” şi „El Pais”.
Ambasadorii americani din capitalele lumii au fost instruiţi să informeze ţările în care sunt acreditaţi asupra dezvăluirilor pe care WikiLeaks urma să le facă. Va fi foarte greu pentru diplomaţia americană să convingă statele lumii asupra confidenţialităţii convorbirilor care vor fi purtate.
ONU este una dintre ţintele spionajului SUA, care şi-a instruit diplomaţii să indice sistemele IT folosite de oficialii Naţiunilor Unite şi să afle detalii despre reţelele VIP şi parolele folosite pentru comunicaţiile oficiale. Diplomaţii americani au primit ordinul de a memoriza numerele cărţilor de credit ale oficialilor ONU cu care luau masa, parolele folosite pentru logarea la reţeaua ONU, numerele cardurilor de fidelitate ale companiilor aeriene folosite de aceştia.
Guvernul de la Moscova are legături cu crima organizată, Washingtonul şi Londra au temeri grave faţă de securitatea arsenalului nuclear al Pakistanului, Marea Britanie este dur criticată pentru prestaţia sa militară în Afganistan, preşedintele iranian este comparat cu Hitler, ţările din Golf cer Statelor Unite să atace Iranul, Angela Merkel „se fereşte de risc şi nu este deloc creativă”, Vladimir Putin este un „mascul alfa”, preşedintele afgan Hamid Karzai este „paranoic” – toate acestea sunt caracterizări pe care diplomaţii americani le-au oferit în ultimii ani centralei de la Washington, aşa cum reiese din corespondenţa diplomatică „strict secretă”, „secretă” sau „confidenţială”, publicată de site-ul WikiLeaks.
Scurgerile WikiLeaks, un argument pentru atacarea Iranului
Regele Abdallah al Arabiei Saudite ar fi cerut SUA să „taie capul şarpelui”, cu care saudiţii compară Iranul, arată corespondenţa SUA publicată de WikiLeaks. Regele i-a declarat generalului american James Jones, consilier pe probleme de securitate al preşedintelui Obama, că, dacă Iranul va fabrica arme nucleare, toate ţările din regiune vor urma acest exemplu. „Acest program trebuie oprit”, ar fi spus Abdallah.
Prinţul moştenitor al emiratului Abu-Dhabi cere şefului statului major interarme al SUA „trupe la sol” în Iran. Emirul Qatarului declară că, după 30 de ani de experienţă în relaţia cu iranienii, nu crede nimic din ceea ce aceştia îi comunică. Acelaşi emir spune că preşedintele Egiptului nutreşte o ură viscerală faţă de Iran. Diplomaţii americani din Iordania arată că oficialii acestui stat văd în Iran o caracatiţă care îşi întinde tentaculele.
Liderii arabi vorbesc despre Iran ca despre un „rău”, o „ameninţare” sau ca despre o putere nocivă „care ne va duce la război”. Importanți oficialii din Iordania și Bahrein au cerut în mod expres ca ” programul nuclear iranian să fie oprit prin orice mijloace, inclusiv cele militare. „
Documentele transmise de la Ambasada SUA de la Tel-Aviv către Washington, exprimă dorinţa Israelului de a-şi menţine supremaţia nucleară în regiune şi disponibilitatea israelienilor de a ataca singuri Iranul.
Într-o cablogramă din iunie 2009, se vorbea despre o estimare făcută de ministrul Apărării, Ehud Barak, care explica că, începând din acel moment, „există o fereastră de şase până la 18 luni în care Iranul mai poate fi încă împiedicat să obţină arma nucleară”. După acel moment, „orice soluţie militară ar produce pagube colaterale inacceptabile”, mai spune Barak, în acea cablogramă transmisă de la Tel- Aviv.
Informaţii din 2009 arată cum SUA au creat în Iran o reţea de spionaj, după ce au întrerupt relaţiile diplomatice cu acest stat în 1979. Potrivit informaţiilor obţinute astfel, SUA au aflat că fostul preşedinte Ali Akbar Rafsandjani, acum socotit un opozant, a încetat să-l critice pe ayatollahul Ali Khamenei când a aflat că acesta suferă de leucemie şi sfârşitul îi este aproape.
Unele site-uri iraniene de opoziţie îl consideră acum pe Rafsandjani un personaj apropiat regimului.
Personajul-cheie al scurgerilor de informaţii este soldatul american Bradley Manning, acum arestat în Irak. El a fost responsabil şi pentru scurgerea de informaţii despre războiul din Irak, în această primăvară. El declară, nici mai mult nici mai puţin, că a extras corespondenţa secretă în timp ce asculta melodiile lui Lady Gaga.
