Ţara în care se munceşte cel mai puţin, viitoarea problemă a zonei euro

“Francois Mitterrand a avut la dispoziţie zece ani pentru a reface economia franceză. Francois Hollande are mai puţin de un an”, spune o sursă din guvernul de la Berlin, citată de Liberation. “Măsurile anunţate săptămâna trecută de premierul Jean-Marc Ayrault sunt unele bune, dar nu sunt suficiente: trebuie reformată profund piaţa muncii şi trebuie reduse cheltuielile publice”, spune aceeaşi sursă. Temerile cancelariei de la Berlin au fost deja reflectate de tabloidul Bild, care titra, pe 31 octombrie: “Va fi Franţa noua Grecie?”

Un alt responsabil german, citat de Liberation, arată însă că “nu trebuie să exagerăm, Franţa nu este Grecia sau Spania, situaţiile nu sunt deloc comparabile.” “Nu se pune problema de a salva Franţa, chiar dacă datoria sa publică este mai mare decât cea a Germaniei, deşi Berlinul a trebuit să suporte costul mare al reunificării.”

Ceea ce a speriat Germania este proiectul de buget din Franţa. În loc de a reduce cheltuielile publice, care ajung la 56% din PIB, mai mari chiar decât din Suedia, şi să reformeze piaţa muncii, guvernul a impus impozite suplimentare, în valoare de circa 20 de miliarde de euro, ceea ce poate duce la scăderea competitivităţii întreprinderilor franceze, susţin responsabilii de la Berlin.

Analistul german Lars Feld susţine că “problema cea mai gravă a zonei euro nu este Grecia, Spania sau Italia, ci Franţa, pentru că ea nu a întreprins nimic pentru sporirea competitivităţii, ci este pe cale de a merge în direcţia opusă. Franţa are nevoie de reforme ale pieţei muncii, pentru că este ţara în care se munceşte cel mai puţin din întreaga zonă euro.”

 Ceea ce îşi doresc responsabilii de la Berlin este de a vedea la Elysee un socialist de factura lui Mitterrand sau a fostului cancelar german Gerhard Schroeder, care a redus cheltuielile publice, a liberalizat piaţa muncii când ţara se afla în plină recesiune şi era considerată “omul bolnav al Europei”. Atunci, sacrificiile au fost mari: şomajul a crescut de la trei la cinci milioane. Însă acum economia Germaniei este sănătoasă, scrie Liberation.

Lipsa reformelor guvernului socialist de la Paris este invocată acum de Berlin ca o justificare pentru refuzul de către Germania al introducerii euro-obligaţiunilor, adica împărţirea poverii datoriilor statelor euro. “Parisul nu înţelege că trebuie să renunţe la o bună parte din suveranitatea sa. De aceea nu participă la discuţiile de acum dintre Germania, Italia şi Spania pentru organizarea unei viitoare federaţii a zonei euro. Europa poate eşua din cauza Frantei de această dată”, spune Ulrike Guerot, şefa biroului german al Consiliului European pentru Relaţii Internaţionale.