Toate centralele ţării sunt azi pornite, în aşteptarea unui record de producţie şi consum de energie

Consumul şi producţia de energie a României este aşteptată să atingă azi, în intervalul 18.00 – 19.00, maxime record pentru ultimii 17 ani. Astfel, consumul va ajunge, şi chiar depăşi 9.800 de MW, iar producţia va sări de 11.300 de MW, potrivit estimărilor Dispecerului Energetic Naţional. Primele semne ale recordurilor pe care le vom depăşi azi au fost semnalate încă de dimineaţă, când consumul şi producţia au fost mai mari cu 10% faţă de în mod obişnuit. Pentru că intervalul 18.00 – 19.00 este cel mai dinamic energetic din cursul unei zile, probabil că diseară vom asista la “spargerea” unui record vechi din anul 2.000. Precedentul record era din 16 decembrie 2016, când consumul şi producţia au atins un “vârf” de 9.650 MWh, respectiv 11.275 MWh.

Cauza potenţialului record de azi este valul de frig care s-a abătut peste România, cu temperaturi pe medie zilnică de -14 – 15ºC, coroborată cu starea precară a sistemului de încălzire centralizată din ţară.

Câteva explicaţii. Este clar pentru toată lumea că, atunci când este frig, consumul energetic este mare. Dar şi în iernile din urmă(să ne amintim de 2011 -2012 – n.r.) a fost foarte frig şi totuşi nu s-au depăşit recorduri de consum şi producţie. Ce a adus în plus această iarnă este cvasifalimentul sistemului naţional de încălzire prin CET-uri. Anii de zile de lipsă de investiţii în sistemele de distribuţie de agent termic din ţară, laolaltă cu debranşarea masivă a românilor, au făcut ca multe din CET-urile locale să intre în faliment. Prin urmare, românii care nu au reuşit să-şi pună centrală termică s-au văzut sub spectrul îngheţului în case şi au fost nevoiţi să recurgă la improvizaţii precum reşoul sau caloriferul electric, agregate cu un consum foarte mare de energie electrică. Astfel se explică că, atunci când ajung acasă de la serviciu, adică în majoritate între 18.00 şi 19.00, se pornesc deodată, la nivelul întregii ţării, zeci, poate sute de mii de reşouri şi calorifere simultan, ceea ce duce la consum şi producţie record de energie.
“Este un record de cerere venită din consum. Nu sunt toate localităţile pregătite să alimenteze cu energie termică”, a explicat directorul Dispecerului Energetic Naţional şi director –adjunct Transelectrica , Octavian Lohan.
În opinia sa, România a ajuns la un record de consum de energie electrică din cauză că în multe oraşe din ţară nu mai există termoficare centralizată. Acesta a dat ca exemplu recent cazul Turnu Severin, care nu are surse de termoficare. De asemenea, şi centrala de la Paroşeni, care alimentează termic toată Valea Jiului funcţionează doar la jumătate de capacitate. Şi la Galaţi, este aceeaşi problemă, ca şi la Alba –Iulia, Bistriţa, Târgu-Jiu, Zalău sau Hunedoara.
Dezastrul sistemului centralizat de termoficare şi riscul de îngheţ
Din pricina procesului accelerat de debranşare de la sistemul centralizat de încălzire – mai sunt doar 1,2 milioane de gospodării “legate” în România, de la 3 milioane înainte de Revoluţie. Uşor-uşor, CET-urile locale au început să producă pierderi masive, activitatea devenind nerentabilă. Făcând pierderi, nu au mai avut bani de investiţii în retehnologizare, astfel încât nu şi-au putut îndeplini obligaţiile de mediu. Astfel, funcţionarea lor, chiar şi condiţii de necesitate, a devenit încă şi mai scumpă, pentru că trebuie cumpărate masiv certificate de emisii, aşa-numitele “drepturi de poluare”. Acest cerc vicios a ajuns la apogeu în această iarnă, când, aparent, multe municipalităţi au hotărât să nu mai pornească CET-urile locale. La Drobeta Turnu – Severin, spre exemplu, intrarea în faliment a RAAN a făcut să se pună lacătul şi pe centrala de la Halânga, care încălzea oraşul. Ca atare, în condiţiile unor temperaturi scăzute, multe gospodării au găsit soluţii alternative, cum ar fi cu reşou, folosind energia electrică. Această metodă ad hoc pzeintă două riscuri: în primul rând, dispozitivele electrice au un consum foarte ridicat, aducânt facturi semnificativ mărite. În al doilea rând, şi cel mai important, foarte multe astfel de dispozitive funcţionând simultan pot duce la căderea reţelei. Avarii mai pot apărea şi în caz de viscol. În acest caz, oamenii, fără căldură în calorifere şi fără energie electrică, vor îngheţa pur şi simplu în case. “Nu sunt probleme deocamdată cu reţeaua. Într-adevăr am avut consumuri uriaşe, dar reţeaua duce, mai avem şi ceva rezerve de capacitate”, arată Lohan.
…tot cărbunele şi apa
Vârfurile de consum şi producţie aşteptate azi vin şi pe fondul unei lipse de vânt. Astfel Sistemul Energetic Naţional nu se poate baza pe aportul miilor de morişti răspândite mai ales în Dobrogea. Astfel, azi şi mâine, greul va fi dus de termocentralele pe cărbune, gaze şi păcură, precum şi de Hidroelectrica. Au fost pornite inclusiv grupuri pe păcură, care nu mai mergeau de mult timp din motiv de costuri. Din fericire, şi Nuclearelectrica este la capacitate maximă, după ce reactorului 1, dezactivat temporar săptămâna trecută din motive de vreme rea, a revenit în funcţiune.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.