“Matei Copil Miner”, primul lungmetraj de ficţiune al Alexandrei Gulea, a intrat recent în cinematografe. Filmul spune povestea emoţionantă a unui copil din Valea Jiului, ai cărui părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate.
Pelicula este inspirată din cazurile reale, din păcate, extrem de numeroase, de copii abandonaţi de părinţii obligaţi de sărăcie să muncească în străinătate. Personajul principal, Matei, are ca punct de pornire un asemenea caz.
O parte din personajul Matei se numeşte de fapt Ionel. În anii ‘90, Ionel era unul dintre primii copii ai străzii de după revoluţia din Decembrie 1989. Copil de miner, el fugise de-acasă, din Valea Jiului, ajunsese la Bucureşti şi îşi făcea veacul prin Gara de Nord. Alexandra Gulea l-a cunoscut şi ulterior l-a urmărit, spune ea, “pe drumurile pe care l-a dus viaţa: la un cămin, la o casă pentru copii cu dizabilităţi, apoi la spital, suferind de tuberculoză”. Acum, Ionel are peste 20 de ani şi trăieşte în Italia.
Matei are 11 ani şi este pasionat de ştiinţele naturii. El locuieşte împreună cu bunicul lui în Valea Jiului, părinţii fiind plecaţi la muncă în Italia. Între copil şi bunic se dezvoltă o relaţie de profundă complicitate. În urma unui incident, Matei este exmatriculat din şcoală, spre disperarea bunicului, care reacţionează violent. Copilul fuge de acasă şi îl întâlneşte pe ciobanul Isidor, care-l trimite din nou la şcoală. Numai că, în loc să se ducă la şcoală, Matei pleacă la Bucureşti, unde descoperă Muzeul de Ştiinţe Naturale şi realizează că preferă şcoala, nu păstoritul. La scurtă vreme după ce Matei se întoarce acasă, bunicul lui moare, iar el ajunge într-o casă de copii. Peregrinările lui singuratice se transformă într-un traseu iniţiatic. Filmul tematizează pierderea înainte de vreme a copilăriei şi confruntarea lui Matei cu duritatea vârstei adulte.
“La sfârşitul anilor ‘90, când copiii străzii erau o prezenţă care mă atingea în mod acut, aflându-mă la o filmare în Gara de Nord, am căutat un copil care să apară în filmul respectiv. După un joc de-a v-aţi ascunselea, m-am împrietenit cu Ionel. Avea 9 ani şi fugise de acasă. Era un copil de miner din Valea Jiului. Când am luat decizia de a scrie un film de ficţiune am simţit nevoia să îl concep ca pe un soi de confesiune, de poziţionare. Trebuia să încep cu copilăria, iar experienţa morţii ca punct de ruptură să devină o temă centrală”, mărturisea regizoarea Alexandra Gulea.
Alexandru Czuli îl aduce pe ecran pe Matei
Matei este interpretat de Alexandru Czuli, un copil din Valea Jiului. În rolul bunicului îl veţi putea vedea pe Remus Mărginean. Regia şi scenariul sunt semnate de Alexandra Gulea, iar producător este Thomas Ciulei, soţul acesteia.
Pentru primul ei film de ficţiune, Alexandra Gulea a revenit în Valea Jiului, la Uricani. “Ca să găsim copilul pentru film, am mers în toate şcolile din Valea Jiului şi am văzut la probe sute de băieţi între 10 şi 12 ani. Alexandru a apărut cu foarte puţin timp înainte de filmare. A dat o probă pentru un copil care trebuia să cânte în film. Când l-am auzit cântând mi-a fost clar: îl găsisem. Un copil de miner muzician.”
Alexandru Czuli, cel ales pentru rolul lui Matei, este pasionat de muzică. Lui Alexandru i-a fost uşor să se adapteze la multe repetiţii sau duble. “Fluieratul lui Matei exista în scenariu, dar secvenţele în care cântă la chitară au apărut odată cu Alex”, povesteşte regizoarea, care vorbeşte şi despre filmările de la Muzeul Antipa din Bucureşti: “Eram cu toţii încărcaţi de atmosfera muzeului în şantier, cu mamuţi sub plastic şi urşi în pungi de gunoi. Era o atmosferă halucinantă, ireală. La Antipa, lui Matei i se revela o lume, care, în pofida prezenţei morţii, traversează epocile. Acolo înţelege noţiunea de evoluţie”.
Alexandru Czuli nu este singurul din film care nu are nici o legătură cu meseria de actor. Personajul la care Matei fuge de-acasă într-o primă fază se numeşte Izidor şi este chiar cioban la o stână. Pe ciobanul Izidor, Alexandra Gulea l-a cunoscut încă de la primele incursiuni în Valea Jiului. Ea îşi aminteşte: “Îl enervau îngrozitor dublele… Mai ales că în ziua în care filmam s-a născut mielul din film şi Izidor era preocupat de animalele lui”.
Şi una dintre femeile care se ocupă de bunicul lui Matei când acesta este grav bolnav este tot din Uricani şi se numeşte Gheorghiţa. Alexandra spune: “Pentru mine era esenţial să lucrez cu oameni din Vale. Am rămas foarte legată de locul acela”.
Making of Alexandra Gulea şi ciobanul Izidor. Foto Nicu Ilfoveanu
Producătorul Thomas Ciulei vorbeşte şi el despre “Matei Copil Miner”, a cărui filmare a durat 36 zile, la Uricani şi Bucureşti: “Mă bucură foarte mult că acest film a ajuns în sfârşit pe ecranele cinematografelor. O producţie care a durat 4 ani şi care a strâns 10 coproducători şi cofinanţatori este mereu un test de răbdare şi perseverenţă din partea tuturor. Tematizarea problemei sociale a copiilor care cresc fără părinţi atinge un nerv dureros al realităţii româneşti. Speranţa mea este ca filmul să aducă în discuţia publică această situaţie ale cărei urmări pot avea consecinţe grave la nivelul societăţii noastre. Un film care se adresează atât adulţilor, cât şi copiilor, o poveste despre copilărie pe înţelesul celor mici, dar în care orice părinte se poate regăsi. Povestea lui Matei este povestea multor copii din România. În ciuda experienţelor dramatice prin care este nevoit să treacă, Matei are şansa să fie un învingător”.
“Matei Copil Miner” a fost nominalizat la „Big Screen Award”, 2013, la IFF Rotterdam. La “Pesaro IFF of New Cinema”, a primit Marele Premiu „Lino Micciché” şi premiul „Young Critics Award”, Italia, 2013. De asemenea, lungmetrajul produs de Thomas Ciulei a luat “Marele Premiu” la Festivalul Internaţional al Producătorilor “Regiofun” de la Katowice, Polonia 2013.
Alexandra Gulea s-a născut la Bucureşti în 1970. În 1990, urmează cursurile Academiei de Arte Frumoase din Bucureşti, iar în 1997 absolvă “Cum Laude” cursurile “École Nationale Supérieure des Beaux Arts” din Paris.
În anul 2000 semnează un prim scurtmetraj de 11 minute, “Anonim”, film care obţine mai multe premii în festivaluri: “FFF Bayern”, “Munich Documentary Film Festival”, “Minority Prize Mediawave”, Györ (Ungaria). Deasemenea, filmul participă în competiţia internaţională a “Oberhausen Festival” din Germania, cel mai vechi festival de scurtmetraje din lume, fondat în 1954. Şi al doilea său scurtmetraj, “The fourth wall” (17 minute), este selecţionat în cadrul aceluiaşi festival, un an mai târziu.
În 2003, serialul pentru televiziune “Hacker”, regizat de Alexandra Gulea şi tatăl său, Stere Gulea, primeşte “Premiul APTR” pentru cea mai bună ficţiune.
Scenă din timpul filmărilor. Foto Nicu Ilfoveanu
Un an mai târziu apare documentarul “Dumnezeu la saxofon, Dracu’ la vioară” (45 minute), care participă la numeroase festivaluri: “IFF Rotterdam”, “Cinéma du Réel”, Paris, “IDFF”, München, “IDAFF”, Leipzig, “IDVF”, Kassel, “Internationale Kurzfilmtage Oberhausen”, “MoMA”. Filmul este răsplătit cu o serie de premii: “German Short Film Prize”, “Golden Key”, “Kassel Documentary Film & Video Festival”, “Best Student Film”, “Molodist”, Kiev, Ukraina, “DAAD Prize”, Germany 2004, “Prix du Film Long”, “Les Ecrans Documentaires”, Franţa 2004, Menţiunea “Henry Langlois”, Poitiers, Franţa, 2004.
“Azi eram frumoasă, jună” (52 minute) apare în 2007. Festivalurile la care participă: “Festival dei Popoli”, Florenţa, (2007), “Cronograf” (Moldova, 2008), “TIFF” (Cluj, 2008).
Colaborarea cu Thomas Ciulei începe în 2001, când Alexandra este editor al filmului “Asta e”, regizat de acesta. Lungmetrajul obţine premii la Florenţa, Belfort şi Kalamata. În 2008 este din nou editor, pentru “Podul de flori”, al aceluiaşi regizor, premiat la “Cinéma du Réel” (Paris), “GoEast” (Wiesbaden), “TIFF” (România). În 2008, Alexandra Gulea montează filmul “Week-end cu Mama”, în regia lui Stere Gulea, iar în 2013 semnează montajul filmului “Sunt o babă comunistă”, regizat de Stere Gulea.
Remus Mărginean, interpretul rolului “Bunicul” din “Matei Copil Miner”, este actor al Teatrului din Craiova şi fondatorul şcolii de teatru craiovene.
Din 1970 până în prezent, Remus Mărginean a jucat în peste 20 de filme de cinema şi televiziune, dintre care amintim aici câteva: “Loverboy” (2011), “Priveşte înainte cu mânie” (1993), “Domnişoara Aurica” (1985), “Întoarcerea din iad” (1983).
Thomas Ciulei, fiul celebrului regizor Liviu Ciulei, s-a născut în Bucureşti în 1965. În 1979 s-a mutat în New York, unde a studiat fotografia la “School of Visual Arts”. În 2001 a absolvit şcoala de Film şi TV la München.
În 1995 a regizat filmul “Gratian” (45 minute). Obţine “Premiul criticii de film germane” la Duisburg, menţiunea “Joris Ivens” la “Cinéma du Réel” (Paris, 1996) şi “Premiul oraşului München” (1996).
Regizoarea Alexandra Gulea
În 1997 apare “Nebunia Capetelor” (86 minute), care primeşte Premiul “Fundaţiei Soros pentru artă contemporană”, iar în 2001, “Asta e” care are premiera la Berlinala din acelaşi an şi care obţine numeroase premii.
În perioada 2003 – 2010 produce documentarele “The Sleepers”, “Dumnezeu la saxofon, Dracu’ la vioară” şi “Azi eram frumoasă, jună”, precum şi filmele de ficţiune “Când se stinge lumina”, de Igor Cobileanski, şi serialul TV “Hacker”, unde semnează şi imaginea.
În 2008 regizează “Podul de flori”, film care primeşte premiile: “Prix des Bibliotheques”, Marele Premiu la “GoEast”, Wiesbaden (2008), precum şi peste 15 selecţionări şi premii importante în festivaluri precum Györ (Ungaria, 2008), Jihlava (Cehia, 2008), “Etnofilm Cadca” (Slovacia, 2008), Montpellier (Franţa, 2008), Premiul televiziunii germane “ARTE”, “The Cine Junior” (Franţa, 2009), “Premiul pentru cel mai bun film românesc” (TIFF, Cluj, 2008) şi “Premiul pentru cel mai bun documentar” la “Al Jazeera Film Festival”.
Thomas Ciulei a debutat în ficţiune cu lungmetrajul “2+2”, o comedie despre Securitate, cu Marius Manole, Gabriel Spahiu, Răzvan Vasilescu, Cornel Scripcariu, Mihai Calotă, Sabrina Iaşchievici, Puiu Lăscuş, care va fi lansat în primăvara anului 2014.
