Un premier tehnocrat ar porni cu dezavatajul lipsei legitimității fiindcă provine din afara partidelor și nu ar aduce stabilitate, consideră consultantul politic Adrian Zăbavă.
„Premierii tehnocrați au mai existat în istoria României, e adevărat, pe perioade mai scurte, dar modul în care funcționează democrația românească și scena politică, în principal, nu favorizează astfel de perioade, pentru că premierul României e un om învestit cu multă influență, legitimitate și putere. Dacă aceste caracteristici NU sunt dublate și de legitimitate politică, atunci apare o problemă foarte mare, mai ales dacă nu există o legitimitate publică”, argumentează Zăbavă.
Mai mult, ar lipsi și încrederea din partea electoratului, fiindcă astăzi, nu putem identifica o personalitate care să poată capta simpatia cetățenilor.
„Când spun asta, mă refer la un premier tehnocrat care să aibă o imagine foarte bună, chiar dacă nu este exponentul unui partid sau al unei Coaliții, ci mai degrabă a ajuns acolo din alte privințe, în principal la influența președintelui. El este ajutat de o imagine bună, de un nivel de încredere bun.
Astăzi nu cred că am putea identifica un premier tehnocrat care să beneficieze de un nivel de încredere foarte mare în rândul populației României, astfel încât să contrabalanseze această lipsă de legitimitate politică. Deci, din perspectiva guvernării, un premier tehnocrat azi nu cred că ar aduce stabilitate. Ar putea să mențină Coaliția, dar funcționarea ei, cu siguranță, ar avea probleme semnificative, după părerea mea”, consideră Adrian Zăbavă.
Vulnerabilitate pentru președinte. Implicarea în „paternitatea actului de guvernare”
Asumarea unui premier tehnocrat din partea președintelui ar fi echivalentă cu „guvernul meu”, de pe timpul președintelui Klaus Iohannis, mai spune analistul. Faptul că președintele ar veni cu o propunere, pentru a încerca să găsească un numitor comun între partide, ar însemna „implicarea directă președintelui Nicușor Dan în paternitatea actului de guvernare”. Mai mult, șeful statului ar putea fi direct tras la răspundere pentru greșelile guvernanților.
„E un joc pe care, până în momentul de față, Nicușor Dan n-a părut că vrea să și-l asume. În ciuda faptului că Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale discutând în campanie despre Ilie Bolojan premier, lucru care s-a întâmplat, guvernul Bolojan n-a părut a fi Guvernul lui Nicușor Dan.
Existența unui guvern care să aibă un premier tehnocrat numit de președintele Nicușor Dan ar însemna o mai mare suprapunere, după părerea mea, și o tragere la răspundere a președintelui mult mai mare pentru ceea ce ar face guvernul”, mai spune consultantul.
Tehnocratul, înfrângerea lui Bolojan
Un alt aspect este cum se vor raporta partidele politice la premierul tehnocrat. Varianta unui astfel de premier ar putea fi percepută drept „șubrezirea poziției lui Ilie Bolojan” și câștigul PSD care și-ar îndeplini scopul de a scăpa de el.
„Dacă PSD, în enigma strategică în care se află sau în situația dificilă în care se află, discută public despre acest scenariu, cred că e ca și cum ar fi de acord, pentru că e clar: acest scenariu le-ar răspunde principalei cereri, adică să dispară Ilie Bolojan.
De partea cealaltă, acceptarea unui premier tehnocrat din partea PNL ar fi, practic, un pas mare în spate față de actuala poziție și o șubrezire a poziției lui Ilie Bolojan, dacă nu cumva o înfrângere de-a dreptul.
În consecință, astăzi nu văd cum PNL, după tot ce a jucat în ultimele zile, ar putea să fie de acord cu această situație. Repet, pentru că ar echivala, la nivel de imagine, cu o înfrângere pentru Ilie Bolojan și o victorie pentru PSD. Tocmai pentru că s-ar bifa cerința Partidului Social Democrat, și anume plecarea lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului”, explică Adrian Zăbavă.
Exemplul Guvernului Cioloș
Adrian Zăbavă spune că situația e diferită acum față de momentul 2015, când Guvernul tehnocrat Cioloș a venit în urma tragediei de la Colectiv, pe un nivel foarte mare de așteptare al societății.
„A venit ca răspuns la o criză socială și n-a reușit să răspundă așteptărilor societății, care erau destul de diverse și destul de ample”, spune el.
Consultantul mai explică formarea guvernării tehnocrate Cioloș, care a pus la aceeași masă reprezentanți din ambele spectre politice. Atât PNL-ul, cât și PSD-ul au avut oameni, chiar dacă poate nu cu carnet de partid, care au influențat într-un fel sau altul activitatea Guvernului.
Lecția. Guvernarea tehnocrată poate fi ușor sabotată
„Din punct de vedere politic, au existat actori politici, instituționali sau nu, care au avut un interes în insuccesul guvernului tehnocrat. Și mă refer, în principal, la cum a jucat atunci PSD, sub conducerea lui Liviu Dragnea și așa mai departe.
Să nu uităm că principalul câștigător, din punct de vedere electoral, al perioadei tehnocrate a fost, până la urmă, PSD, care avea să câștige alegerile cu un scor enorm după perioada Guvernului tehnocrat”, explică Zăbavă.
Lecția care poate fi desprinsă fin guvernarea tehnocrată Cioloș este că un Executiv cu un premier tehnocrat, în care partide cu interese divergente sau competitori politici stau la masa guvernării, e foarte greu să aibă succes în actul de a guverna, din cauza tuturor tensiunilor politice și intereselor divergente care influențează actul guvernamental și direcția acestuia, conchide el.
