Un weekend cu Operă, concerte, expoziţii, teatru

Debutul stagiunii de balet la Opera Naţională din Bucureşti

Vineri, 21 septembrie, la ora 19.00, stagiunea de balet a Operei Naţionale Bucureşti debutează cu o lucrare clasică, îndrăgită de toţi iubitorii dansului: “Don Quijote”, de Ludwig Minkus. Cea mai nouă premieră a Companiei de Balet ONB, inspirată de romanul lui Cervantes, baletul “Don Quijote” spune povestea de dragoste a doi tineri, aflaţi sub protecţia celebrului cavaler, întâmplări din care nu lipsesc situaţiile comice şi dansurile spectaculoase.

Spectacolul este rezultatul unei colaborări internaţionale. Montarea este preluată de la teatrul liric din Karlsruhe (Germania), iar regia şi adaptarea coregrafică, după versiunea clasică, concepută de Marius Petipa şi Alexandr Gorski, a fost concepută de coregraful ceh Jaroslav Slavický. Din echipa de realizatori ai recentei montări de la Bucureşti fac parte şi Katerina Slavicka-Elšlégrovà, asistent coregrafie, Josef Jelinek, scenografie, Andreia Martinescu, asistent de scenografie.

Conducerea muzicală va fi asigurată de către dirijorul Ciprian Teodoraşcu.

Din cadrul companiei de balet a ONB, distribuţia spectacolului va reuni atât balerini deja consacraţi şi aplaudaţi, dar şi tinere talente: Andra Ionete, Bogdan Cănilă, Antonel Oprescu, Răzvan Marinescu, Gabriela Popovici, Mihai Mezei, Lucas Campbell (debut în rolul Camacho), Cătălin Caracaş, Noellie Coutisson, Marina Minoiu, Laura Blică-Toader, Oana Bădănoiu, Ionuţ Arteni, Cristina Mitu.

Pentru pregătirea acestui eveniment au lucrat, de asemenea, maeştrii de repetiţii: Alin Gheorghiu – şef al companiei de balet a ONB, Anne Marie Georgeta Vretos Litvinenco, Florica Stănescu,Tiberiu Almosnino, Petruţa Almosnino, Camelia Soare, Florin Mateescu, Vicenţiu Popescu, Rodica Fiastru.

Sâmbătă, la Sala Studio, la ora 11.00, cei mici sunt aşteptaţi la spectacolul muzical-coregrafic “Camera copiilor”, de Modest Petrovici Musorgski,

Studioul Experimental de Operă şi Balet “Ludovic Spiess” din cadrul Operei Naţionale Bucureşti începe stagiunea cu această creaţie musical-coregrafică pentru copii, ale cărei protagoniste sunt actriţa Monica Mihăescu şi soprana Marta Sandu. Alături de pianista Mădălina Florescu şi de balerinii Gloria Barbu şi Alexandru Polihron, ele vor spune povestea unei fetiţe care, împreună cu doica ei, spune poveşti… muzicale. Spectacolul este dedicat în special preşcolarilor.

Duminică, 23 septembrie, ora 11.00, în aceeaşi sală, este programat poemul coregrafic pentru copii, “Harap Alb”.

Voinicii lui Harap Alb se adună în Sala Studio pentru o misiune importantă, aceea de a câştiga pentru prietenul lor mâna fiicei Împăratului Roşu. Ei trebuie să treacă mai multe piedici şi să ţină piept intrigilor Spânului cel rău, totul într-o suită de dansuri în coregrafia Mariei Popa. Spectacolul este dedicat copiilor, dar şi părinţilor şi bunicilor care vor să-şi amintească de magia poveştilor copilăriei.

La ora 19.30, în Sala Studio, actorul Filip Ristovski, prim-balerina Monica Petrică şi coregrafa Mălina Andrei invită publicul Studioului Experimental de Operă şi Balet „Ludovic Spiess” să descopere „faţa nevăzută a geniului”, viaţa interioară a unuia dintre cei mai mari balerini ai lumii din toate timpurile, Vaslav Nijinski. Spectacolul de teatru-dans „Nijinski – cealaltă faţă a geniului” este construit ca un lung monolog interior al artistului, completat cu citate coregrafice şi date biografice, precum şi cu proiecţii

Duelul Viorilor

Liviu Prunaru, Gabriel Croitoru şi Horia Mihail în concert. Foto Virgil Oprina

Sala Radio a fost miercuri, 19 septembrie, absolut neîncăpătoare pentru cei peste de 1.200 de iubitori ai muzicii ce au venit să asculte şi să admire deopotrivă două viori de colecţie, Stradivarius şi Guarneri, dar şi doi artişti de talie internaţională care le mânuiesc cu măiestrie, Liviu Prunaru şi Gabriel Croitoru. Aceştia se duelează pe scenele din România, arbitraţi de pianistul Horia Mihail, până pe 25 septembrie.

După triumful de la Bucureşti, ”Duelul Viorilor” ajunge la Sibiu, Timişoara şi Cluj-Napoca. „Este un regal să ne întâlnim cu aşa ceva. Sunt încântat că am reuşit să ajung la un spectacol unic pe scena radioului nostru drag”, mărturisea un spectator.

„Nu mă pot hotărî, ambele viori sună extraordinar. Fiecare instrumentist are atuurile lui, particularităţile lui. Îmi este foarte greu să aleg între unul şi celălalt. Amândoi sunt la superlativ”, a adăugat un alt meloman.

După ce s-au întâlnit cu publicul din Moldova şi cu cel din sudul ţării, cei trei instrumentişti pleacă spre Ardeal şi Banat pentru concertele de la Sibiu (Sala Thalia – 22 septembrie), Timişoara (Sala Capitol – 23 septembrie), Cluj-Napoca (Opera Maghiară – 25 septembrie).

„Duelul Viorilor” va fi desigur o încântare şi pentru publicul din aceste oraşe, căci Liviu Prunaru, cel ce aduce pe scenă vioara Stradivarius, declară: „Ideea principală este duelul, iar apariţiile noastre sunt considerate bătălii, dar fiecare poate să înţeleagă ce vrea din asta. Noi înţelegem că ieşim pe scenă să prezentăm ceva frumos, să îmbinăm sunete ale unor mari maeştri. Eu zic că amândoi cântăm cu mare plăcere şi că lucrul acesta se vede. Şi atunci bătălia nu ştiu cât e de bătălie, de fapt e o întâlnire între prieteni care fac muzică de plăcere şi, mai mult, reuşesc să şi prezinte cu succes publicului din ţară două viori care merită din plin să fie cântate şi un repertoriu accesibil şi atractiv care să le pună în valoare”

Gabriel Croitoru, artistul ce foloseşte ca armă vioara Guarneri, spune la jumătatea turneului: ”Suntem cu toţii încântaţi de ceea ce s-a întâmplat până acum, răspunsul publicului este la nivelul aşteptărilor, la fel de cald ca şi cel de anul trecut. Acest turneu suscită foarte mult interes şi ne bucurăm să găsim doritori pentru genul nostru de muzică peste tot. Publicul este acelaşi atât în oraşele mari, cât şi în cele mici…”.

Vioara “Stradivarius” construită de celebrul lutier italian în 1694, instrument pus la dispoziţia lui Liviu Prunaru de vestita orchestră Royal Concertgebouw din Amsterdam, al cărei concert maestru este de şase ani, şi vioara “Guarneri del Gesu”, datată 1730, instrument pe care a cântat nimeni altul decât George Enescu şi care este pusă la dispoziţia violonistului Gabriel Croitoru de Muzeul Naţional ”George Enescu”, în patrimoniul căreia se află, se vor întrece într-un un program generos cu lucrări semnate de Johannes Brahms, Bedrich Smetana, Fritz Kreisler, Dmitri Şostakovici, Georg Fridrich Händel, Serghei Prokofiev etc.

Programul recitalurilor din Turneul “Duelul Viorilor” cuprinde: “Scherzo pentru vioară şi pian”, de Brahms, “Aus der Heimat pentru vioară şi pian”, de Smetana, “Romanţă pentru vioară şi pian, op. 26”, de Svendsen, “Hejre Kati pentru vioară şi pian op. 32”, de Jenő Hubay, interpretate de Liviu Punaru şi Horia Mihail, “Tambourine chinoise pentru vioară şi pian, op. 3”, de Frietz Kreisler, “Salut d’amour pentru vioară şi pian, op. 12”, de Elgar, “Vals din Suita a II-a” (aranjament pentru vioară şi pian de Mugurel Scutăreanu), Şostakovici, “Fantezia Carmen pentru vioară şi pian, op. 25”, de Pablo de Sarasate, în interpretarea violonistului Gabriel Croitoru şi a pianistului Horia Mihail, “Sonata pentru două viori şi pian în sol minor, op. 2 nr. 7”, de Händel, “Sonata pentru două viori în Do major, op. 56”, de Prokofiev şi “Suita pentru două viori şi pian, op. 71 – I. Allegro energico”, de Moszkowski.

Seară “RadiRo” la Kretzulescu

Terasa Kretzulescu

Festivalul “RadiRo” şi Librăria “Humanitas Kretzulescu” vă invită vineri, 21 septembrie, la ora 19.00, pe terasă la o nouă seară “RadiRo” cu audiţii şi fotografii de arhivă din Patrimoniul Cultural Naţional.

Fotografiile cu dirijori şi interpreţi reprezentativi, precum Mihail Jora, Constantin Silvestri, Emanuel Elenescu, George Enescu, Dinu Lipatti, Alfred Alessandrescu, Aaron Copland, Ionel Perlea, provin din Arhiva Scrisă a Radio România şi sunt expuse pentru public pentru prima oară.

Expoziţia poate fi vizionată până la finalul festivalului “RadiRo”, în 29 septembrie.

Invitat special Oltea Şerban-Pârâu, director artistic al Orchestrelor şi Corurilor Radio şi redactor-şef Radio România Cultural.

Între 23 şi 29 septembrie, la prima ediţie a Festivalului Internaţional al Orchestrelor Radio, al cărui director artistic este renumitul muzician şi pianist Christian Zacharias, melomanii sunt invitaţi la o întâlnire faţă în faţă cu orchestre radio care au făcut deja înconjurul lumii pe calea undelor: RAI Torino, BBC, Radio France şi Orchestra Naţională Radio.

“Maria Callas” în premieră

Maria Callas

Teatrul „Nottara” şi “Total TV” vă invită vineri, 21 septembrie, la ora 19.00, la Sala “Horia Lovinescu”, la prima reprezentaţie cu spectacolul “Maria Callas”, după “Master Class” de Terrence McNally în regia lui Radu Gabrea. Decorul este semnat de Andreea Koch, iar conducerea muzicală îi aparţine Constanţei Câmpeanu.

“Ca cei mai mulţi dintre oameni, am auzit prima dată vocea Mariei Callas pe un disc. Era întâia înregistrare a Mariei Callas, cântând în opera «Lucia di Lammermoor», în anul 1953; eram elev la liceul Corpus Christi, în Texas, şi îmi câştigam banii pentru discuri servind la Caffeteria Robin Hood din apropierea şcolii. Aveam 15 ani şi eram un visător, convins că Maria Callas cântă pentru mine.

A o asculta pe Callas nu este o ascultare pur şi simplu. Este un permanent dialog cu ea şi, în cele din urmă, cu tine însuţi. Atunci când cântă, Callas ne vorbeşte. Ne mărturiseşte tainele ei, durerile şi bucuriile ei – iar noi i le împărtăşim pe ale noastre. «Sunt atât de disperată, atât de fericită», ne mărturiseşte ea. «Şi noi, şi noi!», îi răspundem. Ne regăsim în Violetta, Norma sau Lucia, când o ascultăm pe Callas în aceste roluri.

Nu este nicio exagerare atunci când afirmăm că ea a schimbat fundamental faţa operei, ca gen muzical. Trebuie să îi fim recunoscători pentru că ne-a dezvăluit noi înţelesuri ale muzicii, pe care credeam că o cunoaştem atât de bine. A ridicat ştacheta pentru toţi cântăreţii de operă, care aveau să-i urmeze. Cântăreţii «mecanici», cei «comozi», cei «prudenţi», trebuie să o fi urât enorm. Callas a descoperit în marile opere romantice ale lui Bellini, Donizetti şi Verdi ceea ce niciun alt cântăreţ până la ea nu auzise sau nu descoperise: poezia acestei muzici. Ceilalţi cântau notele, Callas cânta înţelesurile. Toţi se osteneau pentru tonuri frumoase, ea avea un ton aparte.

Arta Mariei Callas este inepuizabilă chiar atunci când înregistrările nu sunt perfecte. Îi vom rămâne veşnic îndatoraţi! Opera a reînviat graţie ei. Trebuie să îi fim recunoscători. După Callas, nu mai există un drum înapoi”, scria Terrence McNally.

În distribuţie: Victoria Cociaş, Andreea Măcelaru Şofron, Mihai Vârtosu, Daniel Madia, Ruxandra Urdăreanu. Dominic Vârtosu.

Premieră cu “Albă-ca-Zăpada”

Finalul fericit al poveştii Albă-ca-Zăpada

Trupa “Arcadia” a Teatrului “Regina Maria” prezină în premieră, sâmbătă, 22 septembrie, la ora 11.00, spectacolul de marionete “Albă-ca-Zăpada”, basm teatral de Traian Savinescu, după Fraţii Grimm.

Cei şapte pitici, valeţi sprinţari de la palat, rememorează la un ceai, hazlii sau triste întâmplări din vremea când fata de crai, frumoasa Albă-ca-Zăpada, creştea sub ochii lor aleasă ca o floare din rai.

Precum în ruga cea fierbinte a mamei spre cer înălţată, din deget înţepat şi stropi de sânge picurat în alba nea s-a întrupat copila. De la venirea-n lume rămânând orfană, prinţesa a fost îndrăgită, adorată şi-n urmă adoptată de o ceată de pitici. Invidioasă, rea, neagră la suflet, noua împărăteasă-mamă-vitregă i-a purtat sâmbetele mai mereu micuţei Albă-ca-Zăpada. Dinte-bufonul, Doica, Păpădie, Foale-fierarul sau Gogoaşă, coitorul-Forfecuţă precum şi Colivie-vânătorul se pun de-a curmezişul în calea Mamei-vitrege, împiedicând-o de a-i face rău copilei, Alba-cea bună-la-suflet.

Prinţul-stângaci-cu-ochi-migdalaţi-şi-în-creştet-moţat, călare pe Cal-năzdrăvan-nechezând-filozofic dă iama în casa piticilor noştri, aduce la viaţă Prinţesa-din-raclă-în-somn-cufundată şi zboară cu toţii la castel să petreacă.

Desigur că-nainte de final, aşa cum cere şi povestea, Cel-rău (la noi, Cea-rea!), adică Maştera, îşi va primi şi ea pedeapsa. În distribuţie Georgia Căprărin: Zentania Lupşe Alexandru Pop Florian Silaghi Mirela Corbeanu Marlena Prigoreanu: Igor Lungu Andrei Fazecaş Florin Stan Rin Trip

Regia artistică: Traian Savinescu. Scenografia, costumele şi păpuşile sunt concepute de Mihai Pastramagiu.