Unde duc prea multe informații, prea puțini analiști și ”fetișismul tehnologiei”

Când în decurs de mai puțin de un an au loc doua atentate grave, iar în întreaga Franță este decretată starea de urgență timp de luni de zile, este limpede că activitatea serviciilor secrete este deficitară. ”Este semnul unui eșec total și absolut în ultimii zece ani”, spune pentru Liberation, un agent al serviciilor franceze aflat încă in activitate. Pentru Alain Juillet, fost director al serviciului de informații externe (DGSE), lucrurile nu par atât de negre: ”Nu este vorba neapărat de un eșec global, cât despre o serie de disfuncționalități în colectarea, analizarea și transmiterea informațiilor”.

Bulversarea cadrului instituțional

Dincolo de erorile punctuale ale serviciilor franceze în cazul atentatelor de la Paris din luna noiembrie, aceste evenimente ridică mari semne de întrebare în ce privește organizarea Direcției Generale de Informații Interne, serviciul de informații interne al Franței.

Potrivit unei analize publicate de Liberation, decisia presedintelui Nicolas Sarkozy de a unifica în 2008 Direcția pentru Supravegherea Teritoriului (DST – serviciul de contraspionaj aflat în subordinea Poliției Naționale) cu Directoratul General al Informațiilor Generale (RG – serviciul de informații din subordinea Poliției Naționale), apărând astfel Direcția Centrala a Informațiilor Interne, a distrus munca agenților de al RG de a se apropia tot mai mult de mediile sociale relevante pentru colectarea informațiilor.

”RG era în contact cu populația, dialoga cu numeroase surse (imami, asistenți sociali, vecini) și stiau stradă cu stradă și imbobil cu imobil dacă există un profil problematic”, spune un analist din cadrul serviciului. ”Distrugerea RG a fost o greșeala monumentală. A fost pierdută o generație de potențiali teroriști, au fost distruse dosare și echipele de polițiști bine sudate au fost dizolvate și acum plătim prețul”.

Există specialiști care susțin că problemele serviciilor franceze nu sunt neapărat structurale, cât culturale. DST a fost un serviciu de contraspionaj celebru în întreaga lume, însă niciodată nu a fost un serviciu de antiterorism. Contrapsionajul este o muncă de durată, care presupune o tratare atentă a surselor, o analiză minuțioasă a informațiilor și o cultură a secretului. Antiterorismul presupune, dimpotrivă, schimbul de informații, iar contraspionajul francez, care încă se mai hrănește cu gloria din urmă cu 30 de ani, când amenințările erau spionii sovietici sau iranieni, pare depășit din punct de vedere cultural.

Reforma care s-a încercat, în special în perioada președintelui Francois Hollande, a conferit o oarecare flexibilitatea serviciilor franceze, însă problema este ca structurile care se ocupa de antitrerorism au devenitt un fel de turn de fildeș izolat de oamenii de pe teren.

Fetișismul tehnologiei

Supravegherea masivă a comunicatiilor, care înlocuiește informațiile obținute prin metodele clasice, se pare că nu este cea mai eficientă, scrie Liberation. Începutul mandatului prezidențial al lui Nicolas Sarkozy a fost marcat de o adevărată cursă pentru tehnologie, domeniu în care Franța nu se afla atunci pe un loc onorant. Legislația a fost și ea modificata și, începând din 2008, a ușurat mult interceptarea informațiilor prin cablurile submarine care sosesc în Franța.

Este însă un ”fetișism al tehnologiei”, spune un fost agent al serviciilor franceze, care se plânge că în sistem încep să fie mai mulți informaticieni și cripto-matematicieni decat analisti de informații. ”Este mai ușor să ai un buget pentru un supercalculator decat un buget pentru oamenii de pe teren. Dar informațiile rămân o afacere a oamenilor. Tehnica este doar o unealtă”, spune unul dintre foștii agenți din spionajul francez. ”Este bine să pui accentul pe tehnologie, dar niciodată nu a funcționat. A fost vreo operațiune neutralizată prin datele obținute astfel?”

Lipsa analiștilor veritabili

”Am făcut confuzie între colectarea informațiilor si analiza”. Serviciile de informații intern si extern se concentrează prea mult pe colectarea informațiilor. ”Serviciul exterior era un serviciu de analiză cu o anumită competență tehnică, iar acum a devenit un serviciu tehnic cu o mică competență analitica”, spune un fost agent. ”Or, acum este nevoie de analiști care sa muncească în același timp”, spune el, făcând referire la atentatele de la 11 septembrie 2001, când numărul deficitar de analiști a făcut ca informația utilă să nu poata fi prelucrată. Teroristi cunoscuți, unii dintre ei aflați în țară deși nu ar fi trebuit să poata intra, informații multe despre un atentat în pregatire – toate acestea sunt elemenete comune între 11 septembrie 2001 și 13 noiembrie 2015.

Problema cooperării serviciilor europene

Imaginați-vă că în SUA nu ar exista CIA, NSA, FBI, Justiția federală, armata, iar în locul lor ar fi 50 de instituții diferite care ar coopera uneori bine, alteori prost.

Aceasta este situația în Europa, unde justiția și apărarea țin strict de nivelul național al statelor membre UE. Platforma de cooperare este Europol, acolo unde polițiștii din statele membre ajung să coopereze pe baze voluntare în materie de antiterorism. Europolul are însă doar o mie de angajați pentru protejarea a 500 de milioane de oameni. Mai există și un coordonator pentru lupta împotriva terorismului la nivelul UE, însă el nu are nici buget propriu și nici personal. Pe deasupra, serviciile de informații naționale comunică foarte puțin și abia dupa atentatele din ianuarie 2015 s-au pus întrucâtva în mișcare și au început să furnizeze liste cu nume. Astfel, în decurs de aproape jumătate de an, numărul suspecților stabiliți de Europol a ajuns la puțin peste 600, la 1600. Europol a reusit și identificarea a a circa 2.000 de combatanți europeni din Siria, din totalul de 5.000 plecați la jihad.

Europolul poate funcționa ca platformă pentru schimbul de informații, nefiind necesara crearea unei ”CIA” europene, după cum însep să propună anumite voci la Bruxelles. O agenție de informații europeană nu este de dorit și nici nu este realistă, spune deputatul european Arnaud Danjean. O asemenea agenție nu ar avea cum să culeagă informații – aceasta ar rămâne în sarcina serviciilor naționale – și în privința schimbului de informatii nu ar face decât să se suprapună peste Europol.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.