Viktor Orban: statul de drept este ”legea șantajului”

”Se extinde fronda împotriva doctrinei liberale, a modurilor ei de expresie. Tot mai mulți oameni se eliberează de o sufocantă concepție a democrației, considerata singura corectă, singura aprobată în Europa și în Vest”, a scris premierul Ungariei, Viktor Orban, într-un articol publicat de Magyar Nemzet prin care a ales să-și exprime viziunile pe care le expunea în mod tradițional la școala de vară a Fidesz de la Băile Tușnad. ”Germanii nu pot digera naționalismul, iar discuțiile despre democrația iliberală nu sună deloc bine în urechile germanilor și anglo-saxonilor”. Orban scrie că liberalii au tendința periculoasă de a ”ceda prerogativele guvernelor naționale organizațiilor internaționale”, iar aceste instituții ”sunt inevitabil înclinate spre un despotism pe care îl numesc stat de drept, însă care este de fapt o lege a șantajului”. Orban lovește apoi în ONG-uri, despre care scrie că, ”dacă sunt obligate să aleagă între cetățeni, comunități și mai marii capitalismului global, îi aleg inevitabil pe cei din urmă”.

Orban  ajunge la concluzia că actuala poziție a țărilor din Europa Centrală și de Est nu se va schimba, și nici poziția țărilor occidentale. De aceea, el consideră că, în următorii câțiva ani, ”trebuie să păstrăm Europa unită, dar acceptând că nu există nicio șansă că această tendință istorică să se modifice”, cu referire la opoziția statelor estice fața de amintita ”lege a șantajului” ce se ascunde în spatele ”statului de drept”.

Cu o zi înainte de apariția acestui articol, Orban a vorbit în fața Parlamentului de la Budapesta, unde a răspuns acuzațiilor opoziției cum că nu a gestionat eficient criza provocată de pandemie. Dincolo de cifre și programe de ajutor, Orban a vorbit despre ONG-uri și a cerut UE să nu mai finanțeze aceste organizații politice care se dau drept ”organizații non-guvernamentale”. Orban i-a mai cerut cancelarului Angela Merkel, care conduce acum Consiliul UE, să încheie procedura de privare a Ungariei de dreptul de vot în Consiliu, pe motivul încălcării valorilor europene.

În acelasi discurs, Orban a subliniat că Ungaria a făcut eforturi pentru ca accesul la fondurile UE să nu fie ”condiționat politic și ideologic”. ”Ungaria respectă statul de drept, însă nu va permite să se adune acuzații politice sub umbrela unui concept al statului de drept căre nu are o definiție legală. Ceea ce stânga europeană numește stat de drept este de fapt șantaj”, a spus Orban

Apoi, premierul de la Budapesta a arătat care ar fi condițiile în care Ungaria, de altfel orice alt stat din regiune, să aibă o economie puternică și să nu mai depindă de fondurile UE, și așa condiționate politic. El a spus:  ”Ungaria ar putea deveni un contributor net la bugetul UE până în 2028”, însă pentru a ajunge în această poziție trebuie ”fie să cumpere companii străine” care operează în Ungaria, ”fie să majoreze investițiile în străinătate”.

Ce înseamnă pentru premierul Ungariei să investească în străinătate și ajute companiile ungare să facă profit în străinătate? Iată. Chiar în această vară, presa maghiară anunța că Ungaria poate sa obțină acces la două porturi la Marea Adriatică. De ani buni, Viktor Orban a pus ochii pe portul Koper din Slovenia și a spus că este gata să contribuie la modernizarea lui și a căii ferate care duce spre port. În 2018, presa ungară scria că, pentru o investiție de peste 200 de milioane de euro, Ungaria poate primi cinci hectare din noul parc industrial și 49% din acțiunile căii ferate spre Koper. Proiectul de investiție al Ungariei a fost blocat de guvernările liberale de până acum din Slovenia, însă sunt semnale că premierul Janez Jansa este dispus să rediscute proiectul.

La fel a făcut Viktor Orban cu fostul vicepremier populist al Italiei, Matteo Salvini, cu care a discutat despre accesul Ungariei la portul Trieste. La începutul lui 2019, Ungaria a luat în concesiune pe 60 de ani o parcele de 35 de hectare cu o ieșire de 300 de metri la Adriatica, la Trieste.

Ungaria cumpără acces în porturi. Romania este presată să-și vândă singurul port, iar cel puțin o companie privată românească care a dorit să obțină terminale la porturi de la Marea Baltică și Marea Adriatică nu a reușit să-și ducă proiectul până la capăt din cauza luptei cu corupția de acasă. De locul rămas liber profită regimurile acuzate de iliberalism de Bruxelles și Berlin

După ce a revenit la putere, în 2010, Orban și-a propus să naționalizeze circa 40% din sistemul bancar al țării. Și asta i-a reușit într-o oarecare măsură. În 2015, statul a devenit acționar majoritar la Budapest Bank, deținută până atunci de General Electric din SUA. Iar acum, în 2020, Viktor Orban a anunțat că trebuie să se urgenteze fuziunea Budapest Bank cu alte doua instituții de credit controlate de stat – MKB Bank și Takarek (MTB – cu operațiuni în special în mediul rural), pentru formarea unei bănci de stat capabile să concureze cu bănci private precum Erste (Austria) și KBG (Belgia). Asta în condițiile în care cea mai mare bancă comercială din țară este privată, dar ungurească – OTP Bank, cu operațiuni în tot Estul Europei.

Ungaria și Polonia au programe prin care să obțină control asupra a 50% din sistemul bancar. În România, aproape 90% din sitemul bancar este străin.

Viktor Orban a revenit la putere în 2010, la apogeul crizei datoriilor. Atunci, premierul Ungariei și-a propus să ramburseze anticipat datoria făcută la FMI de precedentul guvern tehnocrat al lui Gordon Bajnaj. Iar după ce a făcut asta, Orban a adresat FMI o invitație de a-și retrage delegația din Ungaria. Viktor Orban a naționalizat utilitățile din marile orașe, în paralel cu reduceri succesive cu 5-10% a prețurilor la gaze, apă, electricitate. Asta a însemnat un război cu companii precum E.ON și RWE, din Germania, cu actuala Engie, din Franța, cu ENI din Italia.

Cu un an înainte de venirea la putere a lui Viktor Orban, în 2009, compania energetica Mol a ajuns să fie deținută în proporție de 21% de Surgutneftegaz din Rusia. Cum s-a întâmplat asta? OMV, care deținea acțiuni la Mol, a cedat rușilor cei 21%. „Avem suspiciuni că OMV este o acoperire pentru ruși“, spunea șeful Mol atunci. Venit la putere, Orban și-a folosit relația cu Rusia pentru a răscumpăra cei 21% și a întări controlul statului la Mol.

Totul are un preț în relația cu Rusia sau Germania – mai intai oferi, abia apoi pot sa ceri Moscovei. Orban a adus o investiție BMW în Ungaria oferind finanțare de la stat de 50%, adică cel putin jumătate de miliard de euro și astfel a reușit să ia fața Slovaciei (și România a fost luata în calcul). Revenind la afacerea Mol, la acel moment, Orban a reușit o afacere win-win cu Rusia. Le-a dat o lovitură germanilor de la E.ON, care achiziționau gaze din Rusia pentru a le vinde pe piața central-europeană. Folosind compania MET, o subsidiară Mol, guvernul Orban a eliminat intermedierea germană. Prețul plătit Rusiei a fost folosirea MET, cu acționariat rus, prin intermediul companiilor offshore, ca distribuitor mascat al Gazprom în Europa. Ulterior, Orban a decis să extindă centrala nucleara de la Paks cu credit din Rusia și reactoare din Rusia, o mișcare prin care analiștii vestici consideră că premierul a oferit pe tavă industria energetică a țării.

Compania energetica a României este proprietatea companiei austriece despre care fostul șef al Mol spunea, in urmă cu zece ani, că este o acoperire pentru Rusia. Viktor Orban și-a trimis emisari la Moscova, chiar la sediul FSB, înainte de alegerile din 2010. A câștigat acele alegeri. Vizita candidatului prezidențial Mircea Geoană la Moscova a fost folosită pentru a-i reduce șansele electorale. Dorea Geoană să pună România pe tavă Rusiei? Faptul că a cum este secretar general adjunct al NATO arată că nu a fost așa, iar această poziție ce i-a fost oferită ar putea fi o compensație pentru modul în care a înțeles că trebuie să piardă.

Alte decizii ale lui Viktor Orban, precum naționalizarea pilonului pensiilor private, s-au dovedit perdante, pentru că atacul ce a urmat asupra forintului a făcut ca fondurile ce au intrat în cuferele statului să se reducă la jumătate în câteva săptămâni.

Toate acțiunile de mai sus ale lui Viktor Orban ar putea fi echivalate cu o sinucidere politică și economică în marea majoritate a capitalelor central și est-europene, mai puțin la Varșovia și în Praga premierului Andrej Babis. Că nu este întotdeauna o sinucidere o arată faptul că mai toate produsele companiilor vestice cu renume comercializate în Estul Europei sunt fabricate în aceste țări ”iliberale”, în timp ce statele predictibile, ascultătoare, liberale și care practică anticorupției ca pe o religie nu au decât să le importe și să exporte doar creiere și materii prime.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.