Rusia – Ungaria: o apropiere începută la sediul FSB

Cu exact o lună înainte de alegerile parlamentare din Ungaria, ziariștii de la Direkt36, un centru nonprofit pentru jurnalism de investigație din Ungaria, după cum se arată în prezentarea oficială a site-ului, încearcă să-i aplice o lovitură dură premierului Viktor Orban. „Jocul lui Orban. O poveste secretă despre legăturile dintre Orban și Putin“, se intitulează materialul realizat după o investigație de luni de zile, cu informații confirmate, ca la carte, din trei surse independente, spun jurnaliștii maghiari. „Operațiuni ale serviciilor, afaceri uriașe și ambiții personale. Sunt câțiva factori care l-au făcut pe Orban să-și ducă țara mai aproape de Rusia“, scrie Direkt36.

În noiembrie 2009, când Ungaria era condusă de un guvern tehnocrat ce aplica politici de austeritate, Viktor Orban, liderul opoziției, se întâlnea pentru prima dată cu, pe atunci, premierul Vladimir Putin, la Sankt Petersburg. Anterior, Orban fusese în China, unde s-a întâlnit cu viitorul președinte Xi Jinping. În aprilie 2010, cu puțin înainte de alegerile parlamentare, doi apropiați ai lui Orban, Lajos Simicska (fost șef al fiscului în primul guvern Orban, 1998-2002) și Zsolt Nyerges, intrau în sediul FSB, fostul KGB, în Piața Lubianka din Moscova, unde s-au întâlnit cu un înalt oficial al serviciului secret rus. Vizita a rămas secretă, cei doi politicieni nu au oferit detalii nici acum, iar cancelaria premierului Orban a refuzat să comenteze.

Politica de șantaj a Ungariei

Sursele anonime citate spun fie că vizita la sediul FSB a fost una introductivă, fie una în care oficialul FSB le-a transmis lui Orban și partidului său, Fidesz, că „se pot baza pe Rusia“ dacă au nevoie de ajutor în afaceri. Așa se explică cum Putin, „un opozant periculos al liderilor vestici, a devenit o prezență aproape obișnuită la Budapesta“, scrie Direkt 36. Conform surselor citate de Direkt36, strategia lui Orban este de a folosi relația cu Rusia ca pârghie de șantaj în relația cu Vestul, dar și ca sursă de profit economic. Pentru Orban, politica internă este plictisitoare, îi place să jongleze cu liderii străini și este convins de abilitățile sale politice extraordinare, spun sursele apropiate premierului. Sursele citate de Direkt36 arată că Viktor Orban dorea și dorește să aibă relații bune cu Rusia, dar și cu China și Turcia, „pentru a scăpa de statutul de colonie a Germaniei“ şi pentru a reduce dependența economică față de Berlin. „Viktor Orban și-a dat seama că există potențial de șantaj față de UE.“

Viktor Orban, de la înger la demon

Ce și cum a procedat Viktor Orban în relația cu Rusia lui Vladimir Putin, potrivit materialului ce se dorește o lovitură împotriva sa, înainte de alegeri? În primul mandat (1998-2002), Orban nu a avut o relație idilică cu SUA, a preferat avioanele multirol suedeze Gripen în locul celor americane. În 2007, pe când era în opoziție, l-a convins totuși pe ambasadorul SUA: „Fie din complezență, fie din convingere, Fidesz a stabilit o încredere transatlantică, făcând presiuni asupra guvernului Gyurcsany în chestiuni esențiale, precum securitatea energetică și apărarea antirachetă. Poate că Orban nu este un înger, dar este de partea îngerilor din acest punct de vedere“, potrivit telegramelor publicate de WikiLeaks.

Lucrurile aveau să se schimbe, iar la asta a contribuit și compania austriacă OMV, care a vândut, în 2009, către compania rusă Surgutneftegaz pachetul de 21% din compania ungară Mol. „Avem suspiciuni că OMV este o acoperire pentru ruși“, spunea șeful Mol atunci. Venit la putere, Orban și-a folosit relația cu Rusia pentru a răscumpăra cele 21% și a întări controlul statului la Mol. A fost o mișcare pe care guvernul tehnocrat al lui Gordon Bajnai dorea să o facă, însă nu reușise. Mai aflăm de la Direkt36 că premierul Orban le-a dat o lovitură germanilor de la E.ON, care achiziționau gaze din Rusia pentru a le vinde pe piața central-europeană. Folosind compania MET, o subsidiară Mol, guvernul Orban a eliminat intermedierea germană. Prețul plătit Rusiei a fost folosirea MET, cu acționariat rus prin intermediul companiilor offshore, ca distribuitor mascat al Gazprom în Europa.

Mareea antioccidentală

Pe fondul acestei apropieri de Rusia, guvernul Orban a impus cele mai mari taxe pentru bănci din întreaga UE, a naționalizat pilonul pensiilor private, a naționalizat companiile de utilități din marile orașe, cumpărate în anii 1990 de companii vestice, a interzis extinderea marilor lanțuri de retail în detrimentul micilor comercianți autohtoni, a redus în trei etape prețul gazelor și energiei. Era perioada în care Gyorgy Matolcsy, pe atunci ministru al Economiei și acum guvernator al băncii centrale de la Budapesta, l-a convins pe Orban cum că „Estul în ascensiune va prelua rolul major în politica mondială“, iar criza financiară va duce la reașezări geopolitice, scrie Direkt36.

Proiectul nuclear ruso-ungar

În cele din urmă, Direkt36 vorbește despre megaproiectul ruso-ungar pentru extinderea centralei nucleare de la Paks. Contractul a fost câștigat de Rosatom fără licitație, în dauna companiilor din Franța, SUA, Japonia, Canada – o încălcare a liberei concurențe statuate în tratatele UE. Apoi, banii oferiți de guvernul ungar, pe lângă cele 10 miliarde euro oferite de Rusia, sunt ajutor de stat, interzis de tratate. Nu în ultimul rând, contractul a rămas secret.

Ei bine, Viktor Orban a primit lumină verde din partea CE, inclusiv prin sprijinul discret al comisarului german pentru Energie, Gunther Oettinger, sosit la Budapesta cu avionul privat al lui Klaus Mangold (apropiat al lui Ion Țiriac), care are uși deschise la Vladimir Putin și lucrează pentru Grupul Rothschild. Austria a dat în judecată CE pentru această decizie favorabilă guvernului ungar, cu șanse mici însă de a obține un verdict împotriva Comisei.        l

Din Ungaria, în sufrageria lui Gabriel Oprea

Să ne întoarcem în România anului 2009, atunci când Viktor Orban, liderul opoziției, se întâlnea cu Putin, cu exact un an înainte ca emisarii săi să meargă la sediul FSB. Ei bine, în aprilie 2009, Mircea Geoană mergea la Moscova într-o vizită privată, aranjată, se spune, de omul de afaceri rus Boris Golovin, fost ofițer în spionajul militar rus, GRU. Așadar, tot vizite la Moscova, tot spioni ruși. Diferența majoră este însă că vizita lui Mircea Geoană nu a rămas secretă ani de zile, ci au avut grijă Cozmin Gușă, consilierul prezidențiabilului Geoană, și fostul ministru Cristian Diaconescu să o facă publică, chiar înainte de alegerile prezidențiale. Apoi, Viktor Orban a câștigat alegerile, iar Mircea Geoană le-a pierdut, poate la urne, poate într-o sufragerie, într-un mod anchetat acum de o comisie parlamentară. O similitudine și între evoluția ulterioară a lui Lajos Simicska, emisarul lui Orban la sediul FSB, și Cozmin Gușă, cel care a declarat atunci că fusese la Moscova „pe baza relațiilor personale“: ambii au ajuns într-un conflict deschis cu fostul partid și patronează publicații ostile față de Fidesz, respectiv PSD.

Comparațiile nu pot merge mai departe, căci o potențială apropiere româno-rusă precum cea ruso-ungară ar fi fost puțin probabilă sub corsetul MCV, care, redus la esența sa, poate face nule orice contracte încheiate în România, de la căsătorii la mari afaceri.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.