Vitrine cu nestemate la Castelul din Praga

Capodoperele create de Cartier au intrat în legendă. Poveste este primul cuvânt care-ţi vine în minte când priveşti colecţiile de bijuterii – somptuoase diademe regale, colane, brăţări, broşe, cercei, creaţii inimitabile pentru starurile de la Hollywood, pentru regine şi maharajahi – etalate în expoziţia „Power of Style”, deschisă până în 17 octombrie în manejul Castelului din Praga. 360 de piese, fiecare cu propriul său mit. Scoase din lada de zestre a Casei Cartier, strălucesc în vitrine asemenea celebrelor comori ale lui Aladin.

Aga Khan cu o diademă de inspiraţie egipteană, 1934

Celebra Casă franceză a fost fondată în 1847 de Louis Francois Cartier şi de atunci nu a încetat niciodată să surprindă prin preţiozitate şi eleganţă frumoasele dive, cu piese unice, adevărate capodopere, dând viaţă nouă vechilor pietre ale dorinţelor. În 1856, ca primă recunoaştere majoră, Principesa Matilde, nepoata lui Napoleon I şi verişoara lui Napoleon al III-lea, cumpără câteva piese semnate Cartier. În 1904, un colier în stil indian este achiziţionat de regina Angliei. Începând cu anul 1905, Casa devine furnizorul oficial al regelui Carlo I al Portugaliei, al regelui Alfonso al XIII-lea al Spaniei, al ţarului Nicolae al II-lea, al regelui Petru I al Serbiei, al Ducelui Philippe d’Orleans, al regelui Albert al Belgiei. Istoria continuă în triumf. În 1906 sunt create primele bijuterii „Art Deco”, cu forme abstracte şi geometrice. Patru ani mai târziu, Cartier vinde americancei Evalyn Walsh McLean celebrul diamant albastru „Hope”.

Marlene Dietrich purtând Cartier

În 1928, bijuteriile Cartier, faimoase de-acum, intră în scenă pe Broadway, în comedia „Bărbaţii preferă blondele”, şi în acelaşi an, Marjorie Merriweather Post, o clientă fidelă din America, achiziţionează o pereche de cercei ce-i aparţinuseră reginei Maria Antoaneta. Este epoca în care Cartier brevetează montura „invizibilă”, o tehnică de încastrare ce punea în valoare pietrele, ascunzând metalul. În 1942 a creat celebra broşă „Pasăre în colivie”, aluzie la ocupaţia nazistă. Pandantul ei va fi „Pasărea liberă” realizată în 1946, pentru a celebra victoria. În 1945, director al casei devine Jean-Jacques Cartier, iar peste doi ani este sărbătorit centenarul Casei Cartier. Anii ’50 nu sunt mai puţin glorioşi. În 1953, Marilyn Monroe cântă „Cartier” în filmul „Bărbaţii preferă blondele”. În anul următor este creată, pentru Ducesa de Windsor, o brăţară reprezentând un tigru, iar în 1955 este concepută „Spada”, cu prilejul nominalizării lui Jean Cocteau în Academia franceză.

Colan pentru Ducele de Windsor

Celebrul diamant „Taylor-Burton”, de 69,42 carate, este faţetat şi transformat într-o splendidă bijuterie, la comanda lui Richard Burton, în 1969. Anii ’90 sunt marcaţi de expoziţii retrospective la British Museum din Londra, la Metropolitan, în New York şi în Mexic, sub deviza „Arta lui Cartier şi splendorile timpului”, la Museo de Bellas Artes. În 2004, „The Art of Cartier” poposeşte la Shanghai.

Extravagantele diademe, una dintre creaţiile emblematice ale vestiţilor bijutieri, sunt gândite special pentru seratele de la operă, de la teatru sau pentru cine importante. Să ne aducem aminte că numeroase ziare publicau ample pagini despre „Serile de diademe”, cu prilejul epatantelor defileuri ale istoricei Case.

Broşă palmier cu diamante şi rubine, 1957

De la Egipt la India şi Armenia

Dar bijuteriile lui Cartier ştiu să povestească cu elocvenţă chiar şi aventurile descoperirilor arheologice. „Egiptomania” a înregistrat o relansare în anii ’20, când a fost descoperit, în Valea Regilor, mormântul lui Tutankhamon, graţie săpăturilor lui Howard Carter, arheologul englez care, după ani şi ani de cercetări, s-a aflat în faţa unei misterioase porţi sigilate în spatele căreia se deschidea calea pentru a ajunge la faraon. Cum se putea ca un asemenea tezaur să nu influenţeze arta bijutierilor? Cartier, cu inventivitatea sa, a avut ideea de a monta autentice fragmente antice pe structuri contemporane. În expoziţia de la Praga sunt expuse piese ce aparţin acestui filon, precum broşa din 1925, „Dea Sekhmet”, o leoaică din ceramică albastru-verzui, cu o fabuloasă coroană de diamante şi rubine. Preţiosul reper i-a fost furnizat lui Cartier de negustorul de artă egiptean Kelebdijan, care, în catalogul expoziţiei, oferea detalii despe noile tendinţe: „Moda de astăzi vrea ca o doamnă elegantă să poarte bijuterii vechi, nu imitaţii, asemănătoare celor care odată împodobeau pieptul unei regine egiptene sau al unei împărătese greceşti”. În expoziţie, alături de această „Sekhmet” apare un „Scarabeu”, inspirat de un alt reper arheologic, două aripi din ceramică albastră, sculptat din turcoaz (provenind de la mina din Sleeping Beauty Mountain), peste care a fost inserat un scarabeu de cuarţ fumuriu. Utilizabilă ca broşă sau ca fibulă, piesa reia tema legendară a bijuteriilor cu lapislazuli şi aripi de aur, aflate în tezaurul funerar al lui Tutankhamon.

Colanul Toate fructele, cu smaralde, safire şi rubine

O altă civilizaţie destinată a exercita o mare influenţă asupra bijuteriilor Cartier este cea indiană. Casa franceză prezintă o colecţie inspirată de suveranul din Patiala, din provincia Pundjab, ce cuprinde printre altele diamantul „Victoria”, de 234,69 carate, folosit pentru un colier de ceremonie. Cartier a creat, de asemenea, pentru Daisy Fellowes, moştenitoarea firmei de maşini de cusut Singer şi junalistă de modă la „Harper’s Bazaar”, inspirându-se dintr-un colan hindus, un colorat colier cu „Tutti frutti”, format din safire, rubine şi smaralde, achiziţionat în 1936. În 1963, acesta este modificat, pietrelor respective li se adaugă aur, platină şi briliante şi este vândut la Casa Christie’s de la Geneva, în 12 mai 2010, cu suma de 727.500 de euro.

Maria Felix, cu celebrii cercei în formă de şarpe

Diva cinematografului mexican Maria Felix, una dintre clientele casei, era cunoscută ca o mare colecţionară de bijuterii. Pentru ea Cartier a conceput nenumărate perechi de cercei, cu motivul şarpelui, dar şi un splendid colan „crocodil”, din aur cu diamante de 60,02 carate şi smaralde de 66,86 carate, realizat după desenul lui Gabriel Raton. Cei doi aligatori de aur care se înlănţuie au fost creaţi special pentru ea în 1975. Acelaşi creator a imaginat o altă bijuterie cu un şarpe, în platină, aur alb şi galben, cu 2.473 de briliante, expusă, de asemenea, în expoziţia de la Praga.

Broşă Panteră, cu safire şi briliante

Misterioasele feline, alături de dragoni, sunt o siglă a Casei Cartier, acestea ornând atât brăţările, dar şi colierele, broşele, ceasurile. Pantera, animalul preferat al lui Cartier, apare şi în iconografia antică şi devine una dintre temele decorative începând cu secolul al XIX-lea. În 1948, Ducele de Windsor a comandat o broşă cu panteră pentru soţia sa, Wallis Simpson, o felină cu diamante şi safire, care se sprijinea pe un safir caboşon de 132,35 carate. În 1961, Barbara Hutton, moştenitoarea americană a unei celebre bănci de investiţii şi brokeraj, achiziţionează cercei, decoraţi cu doi splendizi tigri în aur galben, cu diamante, smaralde şi onix. Doamna Hutton a mai cumpărat şi o brăţară şi o mică poşetă de seară cu iniţialele sale, decorate cu acelaşi motiv.

Brăţară Himera, cu briliante

Brăţările ornate cu capete de animale mitologice erau cunoscute în Iran, încă din secolele al VIII şi al VII-lea î.Ch., tradiţie care l-a inspirat pe Cartier. În brăţara „Makara”, himera este reprezentată ca un animal marin, ca o variantă a crocodilului, de fapt, un amestec bizar de peşte cu reptilă. Celebra actriţă hollywoodiană Gloria Swanson era îndrăgostită de bijuteriile Cartier, pe care le purta nu numai în filme, dar şi în viaţa personală, aşa cum era dubla brăţară formată din 47 de discuri de cristal de rocă, diamante şi platină.

Pieţele armeneşti erau furnizorii Casei Cartier şi au avut un rol important în istoria ei. Raphael Esmerian (1903-1976) era specializat în pietre preţioase colorate, în timp ce Carlo Sirakian experimenta mereu lucruri noi. Atamik Eknayan (1847-1925) a furnizat Casei Cartier o mare varietate de pietre extraordinare, ca diamantul „Inima albastră”, de 30,82 carate, cu o culoare frumoasă şi limpede.

Elisabeta, Regina Belgiei, cu o diademă din platină şi diamante

Diamantele albastre sunt mult mai scumpe decât cele roz, galbene sau galben-brun, având şi o fosforescenţă neobişnuită. Culoarea gemei este clasificată ca albastru-închis, bătând în gri. În 1910, diamantul „Inima albastră” a fost montat sub forma unei inimi şi achiziţionat de Regina Elisabeta a Belgiei, la fel ca şi celebrul diamant indian „Briolette”, de 90,38 carate, sub forma unei lacrimi, care în 1909 a fost montat pe o imensă perlă, într-o diademă în stil ghirlandă, cu o înălţime 5,5 cm, realizată din platină, diamante, pentru aceeaşi regină.

Cercei Tigru, cu onix şi diamante

Piaţa internaţională

Bijuteriile create de Cartier sunt la mare căutare de către celebrele case de licitaţii. Un pandantiv cu diamante şi perle, creat în 1918, a atins la Casa Christie’s din New York suma de 126.000 de euro. O pereche de cercei Deco, cu smaralde, diamante şi onix, creată în 1930, a fost vândută pentru 222.000 de euro în 15 octombrie 2008, la Christie’s New York. O bijuterie în stil indian, transformată de Cartier într-o broşă, a fost vândută cu 273.700 de euro la Sotheby’s Londra, în 14 aprilie 2010, în timp ce o brăţară în forma unui crin, creată pentru Daisy Fellowes, în 1940, a fost vândută cu 438.500 de euro, la Sotheby’s din Geneva. O broşă sub forma unui scarabeu, realizată în 1926 din cobalt şi safire, aparţinând soţiei lui Cole Porter, a fost achiziţionată în 2009 pentru 204.850 de euro la Sotheby’s New York. Dar şi obiectele mici create de Cartier sunt plătite de casele de licitaţie cu preţuri fabuloase. O pereche de cercei în aur şi diamante, intitulată „Ochi de cafea”, a fost adjudecată recent cu 20.400 de euro la Sotheby’s Paris.

Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.