Vrea Putin să se învecineze cu România?

CNN relatează că, înaintea summitului de pe 5 decembrie cu premierul indian Naraendra Modi, președintele Vladimir Putin Putin a acordat un interviu publicației India Today, în care a declarat că Rusia va „elibera Donbasul și Novorossiya în orice caz – prin mijloace militare sau de altă natură”, potrivit presei de stat ruse TASS.

”Novorossiya, sau Noua Rusie, este un termen istoric care se referă la teritoriile situate spre vest în timpul Imperiului Rus; Putin a reînviat termenul și l-a folosit atunci când a declarat peninsula ucraineană Crimeea ca parte a Rusiei în 2014”, scrie CNN.

Presa ucraineană exagerează declarațiile lui Putin

În ciuda afirmațiilor optimiste ale lui Putin, forțele ruse ar fi ocupat doar întreaga regiune Donețk în august 2027, în ritmul actual de avans, conform unei analize realizate de Institutul pentru Studiul Războiului, un observator de conflicte cu sediul în SUA”, scrie CNN.

Proiectul Novorossiya își propune anexarea sud-estului Ucrainei și a Crimeii, mergând apoi până în regiunea Odessa, la gurile Dunării. Din punctul de vedere al Kremlinului, aici este ”Lumea Rusă”, iar „Russkiy Mir” a justificat în ultimele decenii agresiunea rusă în Ucraina, Georgia și Republica Moldova.

Agenția ucraineană de știri unn.ua a preluat această informație și a completat-o cu o analiză realizată de Institutul pentru Studiul Războiului de la Washington, informând că Putin a declarat publicației India Today ca ”Rusia va elibera Donbasul și Novorossiya în orice caz – prin mijloace militare sau de altă natură”. De aici, aceste afirmații au început să fie rostogolite în lumea virtuală.

Obiectivele oficiale ale războiului lui Putin

Doar că în interviul acordat de Vladimir Putin nu apare nicio referire la Novorossiya. Transcriptul interviului a fost postat pe site-ul Kremlinului. ”Am fost nevoiți, după opt ani de distrugere a oamenilor din Donbas – despre asta nimeni pe Vest nu amintește – să recunoaștem aceste republici, pe de o parte, și să începem să le acordăm sprijin, pe de altă parte. Operațiunea noastră militară specială nu este începutul războiului, ci o încercare de a-l încheia. Încheierea războiului pe care Occidentul l-a declanșat împotriva noastră prin intermediul naționaliștilor ucraineni. Vom încheia atunci când vom atinge obiectivele stabilite la începutul operațiunii militare speciale – vom elibera aceste teritorii. Atât și nimic mai mult”, a spus Putin.

Obiectivele stabilite la începutul ”operațiunii militare speciale”, nu au fost eliberarea Donbasului si Novorossiyei”. Pe 24 februarie 2024, Putin a spus:  ”Scopul său este de a proteja oamenii care au fost supuși agresiunii și genocidului de către regimul de la Kiev timp de opt ani. Și pentru aceasta ne vom strădui să demilitarizăm și să denazificăm Ucraina, precum și să-i aducem în fața justiției pe cei care au comis numeroase crime sângeroase împotriva civililor, inclusiv a cetățenilor Federației Ruse. În același timp, planurile noastre nu includ ocuparea teritoriilor ucrainene”.

La cel moment, existau autoproclamatele Republici Populare Donețk și Lugansk, a căror independență a fost recunoscuta de Rusia cu câteva zile înaintea invaziei. Însă Vladimir Putin a sfârșit prin a ocupa părți din regiunile Herson și Zaporoje. În toate aceste teritorii, ăn septembrie 2022, au avut loc refenedumuri sub amenințarea armelor Rusiei, fără observatori internaționali independenți, în urma cărora a fost decisă anexarea la Federația Rusă.

Da, Rusia caută să ajungă la Gurile Dunării

Obiectivele ”operațiunii militare speciale” au fost protejarea rușilor din Ucraina și demilitarizarea și denazificarea Ucrainei”. Însă, Rusia a ocupat parțial și a anexat ilegal alte două regiuni ale Ucrainei care fac parte din ”Novorossya”.

Lumea Rusă nu are limite și există „oriunde există influență rusă” – fie ea culturală, militară, economică, ideologică sau umanitară. El a afirmat că Rusia „se va răspândi în toate direcțiile”, spunea Vladislav Surkov, considerat ideologul șef al proiectului Novorossiya, dar și ”părintele fondator al putinismului”.

Surkov a fost șeful adjunct al cancelariei prezidențiale ruse până în 2011. A fost trecut în plan secund înainte de anexarea Crimeii și începutul războiului din Donbas, în 2014. A fost acuzat de fraudarea fondurilor ruse pentru republicile autoproclamate în Donețk și Lugansk. Însă influența ideologiei sale a rămas.

Într-un interviu acordat după invazia rusă din 2022, Surkov a declarat că războiul ruso-ucrainean „îi va separa pe ruși și pe antiruși” și îi va „limita” pe aceștia din urmă la „teritoriul lor istoric”, astfel încât „să nu se mai răspândească pe teritoriul rusesc”. Rusia va atinge acest obiectiv strategic, despre care a susținut că a rămas neschimbat de la invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, în ciuda potențialelor „manevre, încetiniri și pauze” pe parcurs.

Putin a dorit mai mult, dar a fost oprit

Având în vedere aceste declarații ale ideologului Kremlinului, concentrarea lui Putin asupra regiunilor Donețk și Luhansk contrazice faptul că invazia sa la scară largă a vizat inițial șaisprezece teritorii, mult mai mari decât aceste două regiuni, inclusiv Kievul, și controlul complet al Ucrainei printr-un guvern instalat de Kremlin. Iar Rusia a trebuit să-și revizuiască strategia după ce nu a reușit să cucerească Kievul pentru a se concentra pe operațiuni mai limitate în estul Ucrainei.

Nu este un scenariu care să fie exclus de vreun planificator militar. Într-un interviu pentru Euronews din octombrie 2025, șeful Statului Major al Armatei României, generalul Gheorghiță Vlad, a declarat că este puțin probabil ca Federația Rusă să declanșeze un atac asupra unui stat NATO, dar nu este exclus”, iar România „are capacitatea de a se apăra”. Generalul Gheorghiță Vlad a confirmat „vulnerabilitatea României” – Poarta Focșanilor – în scenariul „puțin probabil” în care Rusia ar ataca România.

„Poarta Focșanilor este o problemă securitară, la fel ca Suwalki pentru țările baltice și Polonia. Este răzbunarea geografiei. Toate culoarele de mobilitate, toate direcțiile operativ-strategice sunt canalizate de geografia statelor. Pentru noi, Poarta Focșanilor rămâne o vulnerabilitate și avem în planurile noastre toate capabilitățile implicate astfel încât vulnerabilitățile să fie eliminate”.