„Vreau o dată clară” – cum pune Ucraina presiune pe UE

Cancelarul Germaniei spune că aderarea Ucrainei în 2017 iese din discuție, iar Viktor Orban că ar fi o declarație de război la adresa Ungariei

„Vreau o dată clară” – cum pune Ucraina presiune pe UE

Sursa FOTO: Facebook / Volodimir Zelenski

Cancelarul Germaniei spune că aderarea Ucrainei în 2017 iese din discuție, iar Viktor Orban că ar fi o declarație de război la adresa Ungariei

”Vreau o data clară” pentru aderarea la UE, a scris președintele Volodimir Zelenski, pe platforma X, cu două zile înainte de începerea Conferinței de Securitate de la Munchen, la care va participa. El a asigurat că Ucraina va face cei mai importanți pași spre UE la nivel tehnic. Dar, ”dacă nu există o dată exactă a aderării în acordul pe care SUA, Rusia, Ucraina și Europa trebuie să îl semneze, Rusia va face tot posibilul pentru a bloca procesul de aderare”, spune Volodimir Zelenski. Rusia nu va face asta direct, ci va bloca aderarea Ucrainei ”prin intermediul unor anumiți reprezentanți europeni” – cel mai probabil, o aluzie la premierul Viktor Orban.

Ucraina vrea garanțiile de securitate UE

„Este vorba despre garanții de securitate, garanții de securitate pentru Ucraina”, a spus el. „Acestea sunt detalii concrete, cu o dată precisă. Iar semnătura mea de astăzi, pe planul în 20 de puncte — planul pentru încheierea războiului — le garantează ucrainenilor că va exista o dată exactă pentru aderarea noastră.”

Tratatul UE conține o clauză de apărare colectivă – Articolul 42.7. Clauza este socotită, la nivel strict juridic, mai puternică decât Articolul 5 din Tratatul NATO, pentru că coboară pragul violenței de la ”atac armat”, la ”agresiune”. Desigur, forța Statelor Unite face din NATO fundamentul apărării colective în Europa. Componenta de apărare a UE este considerată mai puțin matură. Însă asta nu înseamnă că invocarea ei nu poate implica statele membre într-un război.

Dezbateri pe pistă falsă despre clauza de securitate din Tratatul UE

Dezbaterile pe marginea clauzei de apărare din Tratatul UE – articolul 42.7 – au un istoric limitat. Ca și Articolul 5 din Tratatul NATO, a fost invocată o singură dată. A fost după atentatele de la Paris din 2015. Dezbaterea a fost redeschisă recent, însă pe o pista falsă – Groenlanda. ”Modul mai puțin știut de a salva Groenlanda fără NATO”, scria Politico.eu, cu referire la clauza apărării colective a UE. Parlamentul European a avut o dezbatere, în ianuarie 2026, în care discuta despre amenințările SUA la adresa Groenlandei și despre cum statele UE trebuie să fie pregătite să acționeze autonom, în virtutea clauzei apărării colective din Tratatul UE. Nimic însă despre Ucraina, deși este un stat care a început negocierile pentru aderare la UE.

UE ia în calcul oferirea din start a protecției pentru noul membru Ucraina

Potrivit unor surse din cadrul UE citate de Bloomberg, opțiunile luate în considerare includ oferirea Kievului, de la început, a protecției care vine odată cu aderarea la UE, precum și accesul imediat la anumite drepturi de membru. În același timp, UE ar oferi Ucrainei un calendar clar al pașilor pe care trebuie să-i parcurgă pentru a avansa cu procedura formală. Alte opțiuni aflate pe masă ar presupune continuarea pe calea existentă de aderare sau introducerea unei perioade de tranziție și a unei aderări treptate la proces, au mai spus sursele, refuzând să fie numite din cauza sensibilității discuțiilor.

Germania și Ungaria se opun aderării rapide la UE

De la depunerea cererii de aderare de către Ucraina, în 2022, declarațiile liderilor UE privind data probabilă a aderării Ucrainei au fost fie foarte vagi, fie au oferit orizontul anului 2030. La finalul lunii ianuarie 2026, cancelarul Germaniei a declarat că aderarea Ucrainei in 207 ”iese din discuție”. Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a tras un semnal de alarmă cu privire la posibilitatea aderării accelerate a Ucrainei. Orbán a numit planul de admitere a Ucrainei până în 2027 „o declarație deschisă de război împotriva Ungariei”.

Războiul din Ucraina în faza sa de mare intensitate durează de aproape patru ani. După negocierile din martie-aprilie 2022 cu Rusia, președintele Volodimir Zelenski nu a pus vreo condiție pentru încheierea unui acord de pace. De ce? Pentru că, până la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă (ianuarie 2025), nu au existat inițiative pentru pace, ci doar planuri de război.

După această dată, președintele Zelenski a expus condițiile ucrainene pentru pace: Kievul să fie parte la negocieri, să nu cedeze teritorii, să se ajungă inițial al o încetare necondiționată a focului, Ucraina să primească garanții de securitate. În urmă cu an, președintele Zelenski nu punea condiția aderării la UE pentru încheierea unui acord de pace cu Rusia. Atunci, aderarea la UE nu era văzută ca o garanție de securitate pentru Ucraina.

Zelenski a învățat ”arta negocierii” de la Donald Trump

Președintele Zelenski a declarat că Ucraina si Statele Unite au ajuns la un acord pentru garanții de securitate, după oprirea războiului. Potrivit lui Zelenski, acordul nu ar aștepta acum decât aprobarea Congresului SUA și a Radei Supreme. Este un acord pentru 15 ani, cu posibilitatea de prelungire. De partea americană, declarațiile sunt mult mai vagi. În plus, președintele Trump a declarat că aceste garanții ar putea dispărea, dacă Ucraina nu va încheia rapid pacea.

Pe acest fond, președintele Zelenski începe să aplice aliaților săi europeni tratamentul aplicat de SUA asupra Ucrainei – presiunea. La finalul lunii ianuarie, președintele Ucrainei a legat pentru prima dată în mod clar garanțiile de securitate pentru Ucraina de aderarea la UE. Tot atunci, Zelenski a subliniat că Ucraina trebuie să primească o dată clara pentru aderare, dată care să fie trecuta în acordul de pace cu Rusia și semnată de părțile beligerante și puterile garante. Data trebuie să fie 2027. Iar asta în condițiile în care Ucraina negociază aderarea de doar un an și jumătate, în 2025 guvernul a încercat să limiteze autoritatea organismelor anticorupție, scandalurile de corupție nu încetează.

Distribuie articolul pe:

20 comentarii

  1. Turcia a facut cerere sa adere acum vreo 30 de ani si au fost tinuti la usa… ukropsii vor sa intre inainte

  2. Uita cum Jalensky a ajuns sa conduca UE. De cind e Ukruina in UE si Jalensky seful de facto?

  3. Dacă Jdrelenschi pune condiția ” fără cedări de teritorii”, ales bules (așa s-ar scrie corect??). Înseamnă că iubește la nebunie războiul. Un „stat” apărut prin rapt de la multe țări vecine nu vrea să cedeze un milimetru. Harașo, tovărășie! Actorul își continuă misia…

  4. De ce au intrat rusii in Ucraina? De ce a abandonat acordurile de la Instambul si in locul lor a preferat razboiul? De ce refuza pacea oferita de rusi? De ce pune conditii peste tot si cere sprijim financiar si militar? Cine-l sprijina,cine-l indeamna? UE are obligatia de a intretine razboiul din Ucraina,dar de ce? Ce obligatii/scopuri are Europa fata de Ucraina ca sa intretina acest razboi costisitor in conditiile in care economia europeana e pe butuci? Unde vor sa ajunga de fapt,”artizanii” acestei nenorociri?

  5. Desigur nu „2017”??!!
    Ucrainenii apuca UE de gât…
    Trebuie mai întâi de studiat relațiile ruso ucrainene pân în 2012 și veți afla cu cine averi de afacere..Ucrainenii mereu cer…Mereu se plâng…dacă îi refuzi cu ceva se comportă aidoma bebelușului căruia i se interzice vreo jucărie..
    În guvernul actual ucrainean nu găsești niciun creștin… tendința interesantă…Fostul șef de protocol Ermak se ocupă cu ocultismul…când iau percheziționat oficiul mascații au găsit prin sertare idoli vudu..
    Istoria mai are exemple ..mai țineți minte de Ahnenerbe..?

  6. In conditiile si cererile lui Zelenski, razboiul va continua.Invinsul nu poate pune conditii invingatorului!

    1. Dacă Jdrelenschi pune condiția ” fără cedări de teritorii”, ales bules (așa s-ar scrie corect??). Înseamnă că iubește la nebunie războiul. Un „stat” apărut prin rapt de la multe țări vecine nu vrea să cedeze un milimetru. Harașo, tovărășie! Actorul își continuă misia…

    2. @Mili: Ucraina nu numai teritorii a furat, ci si bani: tot bugetul UE face de ani de zile averile tipului si clicii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.