' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Noua centrală de la Mintia este construită în ciclu combinat gaz-abur. Ea include două turbine pe gaz, fiecare de 550 MW, două cazane recuperatoare și o turbină pe abur de 600 MW. Puterea totală poate ajunge la 1.700 MW, în funcție de condițiile tehnice și de modul de operare. Centrala ar putea acoperi goluri mari de producție în momentele dificile pentru sistem. Este vorba despre orele de seară, zilele de iarnă, perioadele cu secetă sau vânt slab și intervalele în care România importă energie scumpă.
Analiza arată că Mintia nu va concura cu fotovoltaicul la prânz, când producția solară poate avea costuri foarte mici. De asemenea, nu va concura cu energia hidro ieftină în perioadele bogate în apă sau cu producția nucleară în bandă. Prin urmare, efectul nu va fi „prețuri mici permanent”, ci mai degrabă „mai puține vârfuri extreme de preț”.
Scenariul considerat cel mai probabil
Potrivit Asociației Energia Inteligentă, scenariul de bază pentru perioada 2028-2030 este ca Mintia să funcționeze între 4.000 și 5.000 de ore pe an. Asta ar însemna o producție anuală de aproximativ 6,8-8,5 TWh. În acest scenariu, centrala ar funcționa mai mult iarna, seara și în perioadele de deficit regional. Vara, în zilele cu producție solară ridicată, centrala ar putea fi redusă sau chiar oprită în anumite intervale.
Impactul estimat ar fi o scădere a prețului mediu pe piața pentru ziua următoare cu aproximativ 5-10%, față de un scenariu fără Mintia. De asemenea, ar putea scădea importurile în orele scumpe și numărul intervalelor cu prețuri foarte mari.
Există și un scenariu optimist, în care centrala ar funcționa 5.500-7.000 de ore pe an. Acesta presupune gaz competitiv, interconexiuni suficiente pentru export și cerere regională ridicată. În acest caz, producția ar putea ajunge la 9-12 TWh pe an. România ar putea deveni exportator net în mai multe intervale, iar prețurile medii ar putea fi cu 10-15% mai mici decât în scenariul fără Mintia.
Totuși, analiza arată că acest scenariu are o probabilitate mai redusă. Motivul este creșterea rapidă a capacităților fotovoltaice și a bateriilor.
Facturile nu vor scădea automat
Un scenariu mai restrictiv ar presupune ca Mintia să funcționeze doar 2.000-3.000 de ore pe an. În acest caz, centrala ar fi folosită mai ales ca sursă de siguranță, nu ca producător de bază. Ea ar intra în funcțiune în special iarna, seara, în episoadele fără vânt sau atunci când importurile sunt scumpe. Producția anuală ar putea fi de 3,4-5,1 TWh.
Chiar și în acest scenariu, centrala ar avea un rol important pentru securitatea energetică. Impactul asupra prețului mediu anual ar fi mai redus, dar efectul asupra vârfurilor de preț ar putea fi important.
Analiza mai arată că facturile consumatorilor nu vor scădea automat în același ritm cu prețurile angro. Factura include și tarife de transport, distribuție, taxe, contribuții, marja furnizorului și eventuale scheme de plafonare sau sprijin.
Mintia poate reduce componenta de energie în anumite perioade, dar nu poate controla întreaga factură.
Potrivit estimării AEI, punerea în funcțiune va fi treptată în 2026-2027. Pentru 2028-2030, centrala ar putea funcționa 4.000-5.000 de ore pe an, cu o producție probabilă de 7-9 TWh anual.
