Din decembrie 1990 este actriţa Teatrului Nottara, după ce a lucrat o perioadă la Naţionalul clujean. Absolventă a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale, Facultatea de teatru, specialitatea actorie, la clasa profesorului Octavian Cotescu şi a asistentului universitar Ovidiu Schumacher, Catrinel Dumitrescu a fost distribuită, încă din primii ani ai carierei artistice, în roluri importante din filme semnate de regizori valoroşi: Doina din Râul care urcă muntele, regia: Cristian Nicolae (1977); Sanda din Ora zero, regia: Nicolae Corjos (1979); Geta Mutu din Ora care ne trebuie, regia: Manole Marcus (1979); Laura Herdelea din Blestemul pământului, blestemul iubirii, regia: Mircea Mureşan (1980); Ea din Non stop, regia: Manole Marcus (1981); Silvia din Buletin de Bucureşti, regia: Virgil Calotescu (1982); Mioara din Pădurea de fagi, regia: Cristina Nichituş (1982); Despa din Pădurea nebună, regia: Nicolae Corjos (1982); Sidonia din Ca-n filme, regia: Manole Marcus (1983); Silvia din Căsătorie cu repetiţie, regia: Virgil Calotescu (1985); Livia din Păstrează-mă doar pentru tine, regia: Virgil Calotescu (1987).
Catrinel Dumitrescu. Foto Ciprian Duică
“Închizi ochii şi îi auzi vocea: timbrul aparte, cald, câteodată cu inflexiuni pasionale. Râsul său cristalin, în cascade, se unduieşte cu o uimitoare virtuozitate de la intonaţii dulci, candide, copilăreşti, la hohotul adânc, aspru, muiat în cinism şi speriat de propriul zbucium. La fel de plăcut şi de tulburător este şi chipul său, care poate modela, cu minunată uşurinţă, cele mai felurite biografii, transformându-le în destine şi, în acelaşi timp, poate trece cu dezinvoltură de la o mască superbă la grimasa unei mahalagioaice, de la desenul unor caractere puternice până la personificarea unor stări profunde, rămânându-şi mereu fidelă sieşi”, scrie criticul Dan-Marius Zarafescu.
Pe scena Teatrului Naţional din Cluj-Napoca a jucat mai mult de un deceniu. Dintre cele mai importante roluri, amintim: Irina Ingheborg – Pasărea Shakespeare de D.R. Popescu, regia: Alexandru Tatos (1974); Catinca – Un os pentru un câine mort de Al. Sever, regia: V.T. Popescu (1981); Duffy – A cincea lebădă de Paul Everac, regia: Andrei Mihalache (1983); Magda Minu – Ultima oră de Mihail Sebastian, regia: V.T. Popescu (1983); Ea – Nu sunt Turnul Eiffel de Ecaterina Oproiu, regia: Andrei Mihalache (1983); Ioana Boga – Surorile Boga de Horia Lovinescu, regia: Aureliu Manea (1983); Irina – Vânătoarea de raţe de A. Vampilov, regia: V.T. Popa (1984); Marghiolita – Piatra din casă de Vasile Alecsandri, regia: Andrei Mihalache (1984); Helea – Melodie Varşoviană de L. Zorin, regia: V.T. Popa (1986); Nana – Concurs de împrejurări de Adrian Dohotaru, regia: Marin D. Aurelian (1987); Lucille – Burghezul Gentilom de Moliere, regia: Mihai Măniuţiu (1988); Mara – Patima fără sfârşit de Horia Lovinescu, regia: Virgil Andrei Vâţă (1989).
Andi Vasluianu şi Catrinel Dumitrescu. Foto Ciprian Duică
A colaborat şi cu alte teatre, în spectacole precum: Anecdote provinciale de A. Vampilov, regia: Valeriu Moisescu, la Teatrul Bulandra; Visul unei nopţi de iarnă de Tudor Muşatescu, regia: Marin D. Aurelian, la Teatrul de Stat din Turda; Pygmalion de G.B. Shaw, regia: Mihai Constantin Ranin, la Teatrul de Stat din Sibiu; la A.T.M. a jucat în Hoţul sentimental de Tudor Popescu, Încurcă lume de A.D. Hertz, Joc dublu de Robert Thomas.
Cu talentul ei au fost îmbogăţite şi producţiile teatrale realizate de Radiodifuziunea Română şi TVR: Magda în Grădina de trandafiri de Andi Andrieş, regia: Constantin Dicu; Daniela în Simple coincidenţe de Paul Everac, regia: Constantin Dicu; Ea în Dincolo de nori de Octavian Sava, regia: Titi Ax; Corina din Inspectorul broaştelor de Victor Eftimiu, regia: Domniţa Munteanu; Licare din Aşteptând în prag de Mircea Enescu, regia: Dan Puican; Paula în Uneori, imposibilul nu există de Octavian Sava, regia: Dan Puican; Mariţa în Trei crai de la răsărit de B.P. Hasdeu, regia: Dan Puican; Ioana în Dragoste la prima vedere de Ion Baieşu, regia: Constantin Dicu şi în serialul de televiziune Filiera, regia: Virgil Calotescu.
Senibilitate, inteligenţă, farmec feminin
Cu sensibilitate, inteligenţă scenică, farmec feminin, Catrinel Dumitrescu a marcat semnificativ repertoriul Teatrului Nottara prin performanţa actoricească demonstrată în numeroase montări ale unor regizori importanţi ai scenei româneşti. Amintim câteva dintre apariţiile sale memorabile: Viviana – Un regat pentru un asasin de Peter Karvas, regia: Tudor Mărăscu (1991); Logodnica – Transfer de personalitate de Dumitru Solomon, regia: Mircea Cornişteanu (1991); Amalia – Arşiţa şi viscolul de Ispirescu, regia: Dominic Dembinski (1993); Izabelle – Întâlnire la Senlis de Jean Anouilh, regia: Geo Saizescu (1994); Ea – Doi pe o bancă de Al. Ghelman, regia: Tudor Mărăscu (1995); Lizzi – Omul care aduce ploaia de Richard Nash, regia: Tudor Mărăscu (1996); Silvia – Aceşti nebuni făţarnici de Teodor Mazilu, regia: Dominic Dembinski (1998); Jennifer – Scenariul de Martin Crimp, regia: Silvia Ionescu (1999); Liza – Cu capu` de nicovală, regia: Horaţiu Mălăiele (2000); Meg – Minciuna din mine de Sam Shepard, regia: Ada Lupu (2002); Marinetta – Bigudiuri de Mimi Brănescu, regia: Radu Nichifor (2004); Doamna Bice Daddi – Nu se ştie cum de Luigi Pirandello, regia: Bocsárdi László (2005).
Apoi a ales să treacă şi de cealaltă parte a scenei, ca regizor, istorisind poveşti emoţionante, intense, de neuitat: Cum e dincolo de mare (2005); Bătrânul de Maxim Gorki (2007).
În stagiunea curentă o puteţi vedea în: Aici nu e de joacă după Marie Daumale (a cărui regie, de asmenea o semnează), Un prea intim de Joseph Rajiv (regia: Cristian Juncu), Aniversarea de Thomas Vinterberg şi Mogens Rukov şi Roman teatral de Mihail Bulgakov (ambele în regia lui Vlad Massaci).
Catrinel Dumitrescu posedă însuşirea rară, preţioasă, misterioasă chiar, de a fascina, de a atrage publicul într-un spaţiu magnetizat, unde, cu o ştiinţă a inefabilului, a imponderabilului, a neprevăzutului, ea conduce regulile jocului. Talentul ei este „o stare de graţie” care străbate dincolo de graniţele obişnuitelor registre dramatice sau comice, plasându-se în zona autenticului teatru, unde tragicul e grotesc, comicul e sublim, farsa, tristă, monotonia, insolită, extraordinarul, posibil, acolo unde mişcarea gândului devine materie densă şi trăirea sentimentului – desen al trupului.
La aniversară, alături de colegii ei de la Teatrul Nottara, îi urăm multă sănătate, putere de muncă şi inspiraţie pentru viitoarele roluri!
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.