' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Platforma informatică ReCONECT a fost dezvoltată pentru a corela oferta educațională cu cerințele reale de pe piața muncii. Proiectul a presupus o investiție de 19.119.659 de lei, suma fiind asigurată integral prin Programul Operațional Capital Uman.
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a colaborat cu Ministerul Muncii și Ministerul Educației pentru implementarea acestui mecanism. Autoritățile au anunțat finalizarea și funcționalitatea proiectului în luna decembrie a anului 2023. Roxana Mînzatu a descris sistemul drept o resursă importantă pusă la dispoziția decidenților guvernamentali.
Tehnic, funcționează. Practic, autoritățile nu au acces la seturile de date
La peste doi ani de la lansarea inițială, Ministerul Educației admite că platforma nu este utilizată la capacitatea sa totală. Instituția a trimis un document oficial către Camera Deputaților, ca urmare a unei solicitări formulate de deputata Oana Matache.
Reprezentanții ministerului au precizat că sistemul informatic funcționează la nivel tehnic, însă autoritățile din educație nu au acces la seturile de date. Documentul trimis Parlamentului menționează clar că toate datele furnizate prin acest mecanism de monitorizare se află exclusiv în administrarea ANOFM.
Un mecanism bazat pe mii de interviuri și teste pilot
În momentul prezentării oficiale a proiectului, ANOFM a explicat că platforma nu reprezintă doar o infrastructură tehnică goală. Sistemul includea deja baze de date complexe și rezultate obținute din studii pilot.
Modulul destinat anticipării nevoilor de pe piața muncii a integrat informații colectate de la 5.693 de companii partenere ale învățământului profesional. Totodată, mecanismul pentru evaluarea politicilor publice a utilizat 99 de indicatori și a preluat date de la 12.718 elevi, 1.429 de profesori și 132 de reprezentanți din mediul de afaceri, scrie EduPedu.ro.
De asemenea, baza de date pentru inserția absolvenților a fost fundamentată pe răspunsurile a 24.306 tineri și pe 1.384 de interviuri directe.
Obiectivul principal al acestor informații este fundamentarea deciziilor referitoare la cifra de școlarizare. În lipsa unor date exacte despre angajarea tinerilor, statul bazează oferta educațională doar pe rezultatele obținute la examenul de bacalaureat sau pe solicitările punctuale ale companiilor.
Hotărârea de Guvern pentru interconectarea datelor
Pentru a asigura schimbul de informații între instituții, Guvernul a adoptat Hotărârea nr. 369/2024. Documentul reglementează exact funcționarea platformei și prevede interconectarea bazelor de date între ministere. Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a declarat la acea dată că platforma va permite adaptarea permanentă a ofertei educaționale prin accesul comun la date.
Cu toate acestea, răspunsul actual al Ministerului Educației nu clarifică natura tehnică a blocajului. Instituția nu a explicat ce sisteme refuză interconectarea sau de ce mecanismul nu este capabil să furnizeze rapoartele prevăzute în legislație. Nicio autoritate a statului nu a semnalat public acest deficit de comunicare a datelor până la emiterea răspunsului oficial către Camera Deputaților.
Răspunsul Ministerului, aici.
